Cum poți să plătești taxa de timbru judiciar în 2024! Tot ce trebuie acest procedeu și câți bani trebuie să scoți din buzunar

Taxa de timbru judiciar este o sumă de bani impusă de stat, pe care atât persoanele fizice, cât și cele juridice sunt obligate să o plătească în vederea soluționării unei probleme juridice prin intermediul unei proceduri judiciare. Această taxă este necesară în contextul desfășurării unui proces de justiție.

Serviciile furnizate în schimbul acestei taxe includ diverse acțiuni și cereri depuse la instanțele judecătorești, precum și solicitări adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Este de remarcat faptul că conform legislației, există circumstanțe în care unele acțiuni și cereri sunt scutite de la plata taxei de timbru judiciar.

Citește și: O nouă veste-bombă în televiziune! Cine este vedeta care a semnat în secret cu Antena Stars și e gata să apară pe micile ecrane

Reglementările actuale privind taxele de timbru judiciar sunt stabilite în Ordonanța de urgență nr. 80 din 26 iunie 2013. Această ordonanță a fost emisă de Guvernul României și a fost oficializată prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013, înlocuind Legea nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru.

Alte articole

Încă o taxă mărită în 2025. Românii care nu depun actele necesare se pot trezi că plătesc chiar şi de trei ori mai mult

O nouă taxă pentru locuitorii Capitalei. Cine sunt bucureştenii care va trebui să plătească 300 de lei

Scopul acestei ordonanțe de urgență a fost să ajusteze sistemul de taxare a timbrului judiciar pentru a se potrivi cu noul cadru legal în care funcționează procesul civil. Acest demers de reglementare a fost inițiat în contextul modificărilor legislative aduse procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă și introducerea noilor instituții conform Codului civil.

Prin urmare, această ordonanță de urgență a reprezentat un pas important în adaptarea sistemului de taxare la schimbările legislative și structurale ale sistemului juridic românesc.

Taxele de timbru judiciar sunt plăți efectuate în avans și sunt stabilite în mod diferit, în funcție de natura lor, cu excepțiile prevăzute de legislație. Obligația de plată a acestor taxe intervine în cadrul procesului de judecată în primă instanță și în cazul exercitării căilor de atac, în conformitate cu prevederile legale.

În conformitate cu prevederile legislației actuale, conform articolului 3 alineatul (1) din Ordonanța de urgență nr. 80 din 2013, timbrele judiciare pentru acțiunile și cererile ce pot fi evaluate în bani, depuse la instanțele judecătorești, sunt impuse în următorul mod:

• până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
• între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
• între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
• între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
• între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;
• peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.

Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.

În cazul contestației la executarea silită, taxa de timbru judiciar se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată.

Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.

Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei.

Pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei.

Cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ: 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.

Citește și: Crimă învăluită în mister în Spania! O româncă a fost ucisă de iubit, însă bărbatul susține că a fost doar un accident: „S-a înecat cu un os de pește”