Abuzurile din justiție nu mai sunt de mult timp o surpriză. De-a lungul timpului, tupeul și lipsa de deontologie a unor magistrați au schimbat viețile multor oameni. Acest lucru urmează să se întâmple și cu cei care sunt cercetați în dosarul ANRP care urmau ca pe data de 12 decembrie, atunci când a fost programată inițial sentința definitivă în acest caz, să beneficieze de prescripție.
Ei bine, se pare că 4 membrii dintr-un complet de 5 judecători ai ICCJ s-au decis să le pună capac inculpaților din dosarul ANRP și să ceară ANTEPRONUNTAREA sentinței folosindu-se de o manevră estrem de abuzivă.
Acești judecători, care se cred mai presus de lege și care vor cu orice preț să îi trimită după gratii pe cei implicați în dosarul pe care ei îl instrumentează, au cerut devansarea termenului initial al pronuntarii definitive de la 12 decembrie, dată la care suspecții urmau să beneficieze conform legii, de prescripție și să scape astfel de orice fel de acuzație, la 23 noiembrie astfel încât aceștia să fie trași la răspundere.
Antepronunțarea este o premieră în România, asta deși în anii precedenți s-a mai încercat acest lucru.
La începutul acestui an, procurorii DNA au cerut judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție să trimită o solicitare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru clarificarea prevederi legate de aplicarea deciziilor CCR cu privire la prescripția faptelor penale.
Procurorii au cerut această clarificare în apelul formulat dosarul ANRP de abuz în serviciu în care fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată în iunie 2018.
Cu toate acestea, judecatorilor ICCJ Ioana Alina Ilie, Oana Burnel, Simona Cirnaru, Francisca Vasile si Dan Andrei Enescu, au refuzat solicitarea DNA.
Curtea Constituțională a declarat pe data de 26 mai 2022 neconstituțional un articol din Codul penal care le permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe.
În urma cercetărilor efectuate, CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale. Iar în timp ce unele instanțe au suspendat procesele pe care le aveau pe rol în așteptarea unei lămuriri de la Instanța supremă, altele au trecut direct la aplicarea deciziei CCR și au dispus încetarea unor procese penale.
Potrivit Codului penal, fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie, iar persoana acuzată de comiterea acesteia scapă de răspunderea penală. Cu toate acestea, pe parcursul anchetei, acest termen era prelungit prin efectuarea unor acte de urmărire penală.
În 2018, articolul respetiv din Codul penal, care stabilea că într-o anchetă „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză” a ajuns pe masa CCR.
Atunci judecătorii CCR au stabilit că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului, ce avea ca efect întreruperea prescripţiei,”era neclară, imprevizibilă şi incoerentă” și astfel s-a cerut înlocuirea acesteia.
După patru ani de la această constatare CCR s-a autosesizat în luna mai a acestui an și a constatat, din nou, neconstituționalitatea articolului.
Decizia CCR privind prescripția faptelor penale îi deranjează pe judecătorii ICCJ care s-au gândit să le ia inculpaților din dosarul ANRP acest drept constituțional.
Astfel, judecătorii ICCJ urmează să le pecetluiască soarta următorilor inculpați: