Cum recomandă României Banca Mondială rezolvarea problemei pensiilor speciale. Guvernul Nicolae Ciucă ar fi ales deja / Comisia Europeană cere să se intervină și la veniturile magistraților și militarilor

Pensiile speciale, trecute în lege „pensii de serviciu”, reprezintă acea categorie de venituri pe care o primesc anumite categorii de români după retragerea din câmpul muncii, fără a se ține cont de contributivitate, ci doar de veniturile salariale din ultimele luni.

Pensiile speciale au devenit extrem de nepopulare în rândul populației din România, au stârnit multe dezbateri, dar nu au fost eliminate. Mai nou, aceste venituri au intrat și pe lista neagră a Bruxellesului.

Banca Mondială a venit cu mai multe propuneri, pentru a remedia problema. Dintre cele patru prezentate de forul internațional, Guvernul Nicolae Ciucă a ales-o pe cea prin care se crește vârsta de pensionare până la 65 de ani pentru cei care lucrează în domeniile privilegiate, informează SpotMedia.

O decizie va fi asumată de Guvern până pe 31 martie, a asigurat Marcel Ciolacu, liderul PSD, pentru ca banii din PNRR să nu fie blocați. Până acum, executivul mai mult a ridicat din umeri.

Alte articole

Nicolae Ciucă demontează zvonurile conform cărora va prelua o funcție în servicii sau un post de ambasador. ”Nu mă duc la nicio instituție. De acum înainte, voi face ceea ce vreau eu”

Nicolae Ciucă și-a dat demisia din funcția de senator: „Din respect pentru colegii mei liberali”

„Cred că este momentul ca și ministrul Boloș (n.r. – PNL, ministrul Fondurilor Europene) să meargă la Comisia Europeană cu acele amendamente, mă pun la dispoziția dumnealui să-l însoțesc, să mergem la Comisia Europeană, din două motive, unul, acest jalon cu pensiile speciale și al doilea, acel procent de 9,4% din PIB, care PSD consideră că nu are ce căuta acolo”, a declarat Marius Budăi, ministrul PSD de la Ministerul Muncii.

Ieri, Marius Budăi s-a angajat că Guvernul nu va ridica vârsta de pensionare.

„Eu nu înţeleg ce au gândit acei oameni când au trecut aceste aspecte în PNRR, pentru că, cu siguranţă, la oameni nu s-au gândit. Speranţa de viaţă în Occident este mult mai mare ca speranţa de viaţă în România.

Noi, cei de la PSD, susţinem că mai întâi trebuie să ne ocupăm de speranţa de viaţă a cetăţenilor români şi mai ales de speranţa de viaţă sănătoasă, pentru că nu trebuie să punem carul înaintea boilor.

Haideţi să ne ocupăm de speranţa de viaţă sănătoasă a cetăţenilor romani, după care să vedem dacă discutăm despre o eventuală majorare a vârstei de pensionare. În acest moment nu este cazul. (…) Avem o prevedere în legea deja actuală, Legea 263, după care funcţionăm, anexa 5, care spune că femeile trebuie să ajungă până atunci (în 2030 – n.r.) la 63 de ani.

Există o decizie a Curţii Constituţionale pe discriminare că femeile pot lucra până la 65 de ani. S-a trecut acest lucru în PNRR până la 2035 de îndeplinit, eventual gradual. Sub nicio formă nu susţinem o majorare a vârstei de pensionare peste vârsta de 65 de ani”, a explicat Budăi, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD.

Comisia Europeană cere Guvernului Nicolae Ciucă să se intervină inclusiv asupra pensiilor speciale ale militarilor și magistraților

Între timp, Comisia Europeană cere scăderi drastice de pensii pentru magistrați și militari. Oficialii de la Bruxelles susțin că în cazul pensiilor militare, rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.

Prin PNRR, România și-a asumat reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB), considerate o sursă de inechitate socială.

România beneficiază de posibilitatea de a atrage 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin granturi, adică plăți directe, fără obligația restituirii, dar și împrumuturi cu o dobândă preferențială, în urma unui Plan Național de Reziliență și Redresare (PNRR).

Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete.