Cum să scapi de zăpada de pe acoperiş şi din curte, fără niciun fel de efort FOTO

Comercianţii de sisteme de degivrare spun că vânzările spre persoanele fizice sunt încă mici, dar că românii au început să se intereseze de astfel de soluţii. De asemenea, aceştia lansează şi preţuri, astfel încât cei interesaţi îşi pot face o idee de costurile aproximative a sistemului de topit zăpada. „Vânzările nu au crescut vertiginos, chiar dacă ultimile două ierni au sfărâmat câteva acoperisuri cu greutatea stratului de zăpadă căzut. Vindem în jur de 300 de sisteme de degivrare pe an”, a spus pentru RomaniaTV.net, Costin Dumitrescu, director general al firmei Duraco Int’L Construct.

Citeşte şi SNOWPOCALIPSA: A nins O ZI cât pentru O IARNĂ. ZĂPADĂ-RECORD de peste 2,5 metri GALERIE FOTO VIDEO

Avantajele cablurilor electrice pe casă

Sistemul de degivrare folosit pentru acoperiş previne formarea ţurţurilor şi a gheţii în jgheaburi şi burlane. „Ţurturii au făcut şi fac victime umane şi provoacă daune materiale”, a spus Costin Dumitrescu. Sistemele de colectare a apei vor fi protejate şi se va împiedica deteriorarea faţadelor clădirilor, garantând în acelaşi timp şi siguranţa pietonilor şi a acoperişului. În plus, sistemul protejează şi învelitoarea clădirii.

Alte articole

Prognoza meteo 10 ianuarie. Un val de ger va lovi România. Revin ninsorile după temperaturile de primăvară

Prognoza meteo pentru luna ianuarie a fost actualizată. Vin ninsorile în România! Orașul în care va ninge timp de patru zile

„Nu se poate spune cu cât, dar cu siguranţă un astfel de sistem montat pe acoperişul unei case măreşte durata de viaţă a învelitorii, întrucât există solicitări intense cauzate de umiditate, cât şi de greutatea stratului de zăpadă”, a spus pentru RomaniaTV.net, Răzvan Tănase, director la firma Hobbit Integral Ro. La rândul său, reprezentantul Hobbit Integral Ro spune că pe an, aproximativ 150 de persoane îşi dotează casele cu sisteme de topire a zăpezii.

Cum funcţionează sistemul de degivrare

Sistemul care face ca zăpada şi gheaţa să dispară de pe acoperiş functioneaza complet automatizat. Sistemul detecteaza automat necesitatea de topire a gheţii sau a zăpezii în funcţie de condiţiile climaterice şi opreşte sau porneşte căldura în funcţie de necesităţi.

Citeşte şi Autorităţile se pregătesc pentru IARNĂ: Zeci de utilaje pentru deszăpezire, gata să intervină în Capitală

Sistemul are în dotare un termostat cu senzori care, în funcţie de umiditatea aerului şi de temperatura exterioară, declanşează încălzirea cablurilor. Cablurile sunt de diferite lungimi. „Preţurile variază între 7 şi 10 euro metrul liniar, în funcţie de grosime şi de lungime. Cele mai scurte sunt mai scumpe, iar cu cât lungimea creşte cu atât scade şi preţul”, a amintit Costin Dumitrescu. Preţul sistemului este dat de cabluri şi de distanţa la care sunt montate. Cablurile se montează ca un du-te-vino, în linii paralele, cu distanţe de 5, de 7,5 sau de 10 centimetri. Termostatul cu senzori de umiditate şi temperatură mai costă în jur de 450 de euro. Dacă clientul optează pentru un termostat cu senzor doar pentru temperatură preţul scade la 70 de euro. Preţurile sunt fără TVA.

Cum se montează şi cine sunt clienţii

Pentru montarea sistemului pe acoperiş mai întâi se lipesc pe învelitoare benzi metalice. Acestea sunt lipite la cald cu bandă bituminoasă. De aceste benzi se prind, cu cleme speciale, cablurile care fac ca zăpada să dispară de pe acoperiş. Clienţii acestor sisteme fac parte atât din clasa socială cu venituri mari, dar şi din clasa persoanelor cu venituri medii. „Cei mai multi clienţi persoane fizice sunt cei care au case cumpărate în ansambluri rezidenţiale”, a precizat Răzvan Dumitrescu.

Cum scapi de zăpada din curte fără lopată

Cei care doresc o curte fără zăpadă pot apela, de asemenea, la sistemul de degrivrare. Sistemul este acelaşi cu cel folosit pentru degivrarea zăpezii de pe acoperiş, numai că montarea acestuia necesită mai multă muncă, timp şi bani, mai ales dacă proprietarul decide să monteze încălzire sub pavaj de beton.

Pentru montarea cablurilor în beton, mai întâi se va îndrepta terenul. După aceasta se montează un strat de polistiren extrudat. „Polistirenul extrudat are rolul de a direcţiona căldura spre suprafaţă, nu spre pământ”, a explicat Costin Dumitrescu. După ce plăcile de polistiren au fost montate, se aşează o plasă de fier peste care vor fi prinse cablurile electrice cu cleme speciale, după care se poate trurna betonul. Ideal este, pentru o cât mai bună eficienţă, ca şapa de beton să aibă o grosime între 5 şi 10 centimetri. La pavele se va proceda la fel, numai că în loc de beton se vor monta pavelele.

Cei care propun sisteme de degivrare susţin că costurile cu energia electrică nu vor fi mari, ţinând cont că sistemul nu funcţionează non-stop, termostatul declaşând doar atunci când este necesar.