Deşi nu sunt mulţi care să recunoască aceste lucruri, comportamentul copilului are în mare parte legătură cu modul în care părinţii lui reacţionează. Aşa că, înainte de a te plânge de cât de încăpăţânat este copilul tău, urmăreşte ce faci tu. Ai lăudat vreodată o faptă bună a copilului tău? Sau primul impuls este să-i cerţi fapta rea? Dacă răspunsul este pozitiv la a doua întrebare, atunci află că greşeşti. Iată explicaţia. În momentul în care un copil face ceva bun şi nu primeşte nici un răspuns din partea părintelui, iar data viitoare observă că la o faptă rea a primit feed-back, se va “încăpăţâna” să facă numai năzbâtii. De ce? Pentru că doar aşa primeşte atenţie. Pentru el cearta nu e ceartă, în mintea lui se formează imaginea unui părinte care îl bagă în seamă.
Aşadar, primul pas pe care un un părinte trebuie să-l facă este să-şi urmărească copiii şi să le laude fiecare lucru pozitiv pe care îl fac, să-i încurajeze şi să-i sprijine. Cu cât se vor concentra mai mult pe faptele bune, cu atât mai mult vor primi rezultate bune din partea copiilor.
Tactici:
– Laudă fapta bună, nu comenta că a făcut-o într-un timp mai lung decât ar fi necesitat
– Dacă îi dai celui mic o sarcină de făcut, ai grijă să fie precisă şi înţeleasă.
– Apreciază efortul copilului de a duce la îndeplinire sarcina, chiar dacă nu a reuşit să o facă
– Schimbă recompensele, astfel încât să-l iei de fiecare dată prin surprindere altfel va şti că primeşte “încă 5 minute în plus la desene”, de exemplu, şi nu va mai fi motivat să facă fapte bune. Recompensele trebuie adaptate vârstei copilului.
Citeşte mai mult pe sfatulpărinţilor.ro