Înghețul târziu de primăvară a devenit dușmanul principal al pomicultorilor profesioniști și amatori, dar și a gospodarilor. În ultimii ani, temperaturile ridicate din lunile de iarnă au slăbit rezistența la îngheț a pomilor fructiferi și au devansat cu până la câteva săptămâni perioada de înflorire, în special la cais, cireș și prun.
În aceste condiții, apariția unor înghețuri relativ târzii, la finalul lunii martie și început de aprilie, poate să ducă la reducerea substanțială sau totală a viitoarei recolte de fructe.
Metodele de protejare a pomilor fructiferi contra înghețului pot fi mecanice sau fizice, cu ajutorul cărora se încearcă menținerea unor temperaturi peste limita de îngheț în livadă, la nivelul coroanei pomilor fructiferi, sau chimice, prin care se urmărește creșterea rezistenței mugurilor florali și elementelor fructifere.
Incendierea unor resturi vegetale din livadă (crengi, frunze) sau baloți de paie, rămâne una dintre cele mai comune metode de combatere a înghețului de primăvară în livezi și vii.
În sistemul clasic, se utilizează, de cele mai multe ori, pentru producerea fumului, baloți de paie, plasați strategic între rânduri în plantație, pe direcția curenților de aer. Astfel, fumul realizează o perdea de protecție care să împiedice răcirea solului sau a pomilor, conform Ferma.
Citește și : Cum poți avea în grădină cei mai parfumați trandafiri. Trucul folosit de grădinarii pricepuți
Se recomandă folosirea de paie umede, rumeguș sau alte substanțe puternic fumigene, cu ardere lentă și care să producă un fum persistent, uniform distribuit pe întreaga suprafață a livezii. Pentru producerea fumului se pot folosi brichete realizate din clorură de amoniu, naftalină şi alte substanţe fumigene, precum şi „torţe fumigene” amplasate în livadă.
Încălzirea aerului din livadă, precum și producerea acestui „vânt artificial” se poate realiza cu ajutorul unor ventilatoare cu palete de mari dimensiuni, care „amestecă” aerul rece de la suprafaţa solului cu aerul mai cald din straturile superioare. Încălzirea aerului de la nivelul coroanei pomilor se poate face cu ajutorul unor sobe speciale sau cu aeroterme electrice.
Printr-un sistem de irigare prin aspersiune se creează un strat de gheață protector care are rol protector, devine un strat izolator care împiedică înghețarea mugurilor și a florilor.
Realizarea unui strat de gheață protector cu ajutorul instalațiilor de aspersie este o metodă mai puțin utilizată în România, dar care poate fi eficientă în anumite condiții.
Protejarea pomilor și arbuștilor contra înghețului se poate realiza acoperirea cu folie microporoasă. Metoda se poate practica în cazul protecției individuale a pomilor de mici dimensiuni și este foarte costisitoare în cazul livezilor comerciale.
Dacă vrei o recoltă bogată poți pune un lucru secret, recomandat de grădinarii din zona Bucovinei, care reușesc să aibă o recoltă de zeci de kilograme de fructe foarte ușor.
Este vorba despre mulci, care pot fi puși în jurul bazelor pomilor. În acest mod, este controlată apariția buruienilor și este asigurată umiditatea solului.
În cazul în care zona în care ai plantat pomii fructiferi este des vizată de vânturi puternice, poți pune țăruși în funcție de direcția vântului, care nu trebuie însă așezați prea aproape de trunchi, pentru a nu se deteriora.
Practic, la rădăcina pomilor fructiferi se pun îngrășăminte organice, atât primăvara, cât și toamna, dar trebuie și adăugat un strat de compost în jurul bazelor pomilor, care contribuie la sănătatea și fertilitatea solului.
Pentru protejarea pomilor de dăunători, după înflorire, sunt recomandate și benzile lipicioase pentru protecția copacilor. Acestea au un lipici special, care prinde dăunătorii.