Persoanele care se confruntă cu balonarea au parte, în principal, cu simptome neplăcute, precum senzația de plin, durerile abdominale și, uneori, lipsa poftei de mâncare. În plus, se poate observa și aspectul neplăcut al abdomenului umflat și tare, care poate fi o problemă, în special pentru femei.
Citește și: Reţete de post relaxate. Trei idei cu care să-şi faci familia fericită în weekend
Balonarea provine de la gazele care sunt acumulate în tractul digestiv din mai multe motive, inclusiv înghițirea de aer în timpul mesei, băutului sau râsului. Anumite alimente, precum cele bogate în fibre și cele prebiotice (cum ar fi leguminoasele, legumele și fructele), pot provoca, de asemenea, producția excesivă de gaze.
Dacă digestia este încetinită și alimentele trec prea lent prin intestin, excesul de gaz se poate acumula. Cu cât alimentele rămân mai mult în corp, cu atât se acumulează mai multe bacterii care produc gaze, determinând disconfort abdominal și balonarea. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, metabolismul încetinește, ceea ce poate duce și la o creștere a predispoziției către balonare.
Balonarea poate fi gestionată atât prin unele modificări în alimentație, cât și prin unele schimbări efectuate în stilul de viață.
Ceaiuri pentru balonare
Ceaiurile diuretice sunt printre cele mai des folosite remedii pentru balonare, însă e important ca cei afectați să fie atenți la combinații și cantități. Utilizate în mod neînțelept, remedii naturale pot aduce alte neplăceri, cum ar fi greața sau diareea.
Ceaiul verde, spre exemplu, reprezintă un diuretic mai blând, cu o reacție mai ușoară în comparație cu plantele medicinale precum crușinul. Este recomandabil să fie consumat dimineața, înainte de micul dejun, deoarece oferă energie și sporește capacitatea de concentrare. Alte opțiuni de ceaiuri pentru balonare includ menta, feniculul și ginsengul, care pot fi savurate pe parcursul zilei, după masă.
Atenție la aerul înghițit
Balonarea poate fi și rezultatul înghițirii involuntare de aer. Poate părea ciudat, dar înghițim aer atunci când bem lichide cu paiul, când mâncăm prea repede și când mestecăm gumă. Prin urmare, este important să fim atenți la astfel de activități pentru a reduce riscul de balonare.
Porții mai mici și mai dese
Atunci când consumi o cantitate mare de mâncare într-un interval scurt de timp, stomacul tău poate fi suprasolicitat, ceea ce poate încetini procesul de digestie și poate provoca fermentarea alimentelor, generând gaze în exces. Dacă aceste gaze nu sunt eliminate corespunzător, ele pot rămâne în intestin și chiar pot să migreze înapoi în stomac, contribuind la senzația de „balonare”. Pentru a preveni acest lucru, încearcă să-ți împarți mesele în porții mai mici și să mănânci mai des, aproximativ de 5 ori pe zi. Aceasta poate ajuta la menținerea unui nivel constant de digestie și poate reduce riscul de balonare.
Evitarea alimentelor care provoacă balonare
Legumele precum varza de Bruxelles, broccoli-ul și conopida sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a provoca gaze intestinale. Dacă ai tendința de a te balona, este recomandat să nu le consumi prea des. De asemenea, băuturile carbogazoase și alimentele bogate în carbohidrați simpli, cum ar fi zahărul alb și pâinea albă, pot contribui și ele la balonare. Persoanele cu intoleranță la lactoză ar putea observa că se balonează după consumul de lapte sau brânzeturi.
O alternativă este să incluzi în dietă alimente care nu provoacă balonare, cum ar fi carnea de pui, ouăle, castraveții, dovleceii, strugurii și fulgii de ovăz. Aceste alimente pot fi mai ușor tolerate de către sistemul digestiv și pot ajuta la reducerea riscului de balonare.