MINISTRUL FINANŢELOR a anunţat, marţi, că facilităţile fiscale, care presupun inclusiv măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, vor reprezenta o şansă pentru companiile de stat cu mari probleme, dar este corect ca această măsură să fie aplicată şi sectorului privat.
Potrivit proiectului de OUG, debitorul trebuie să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare şi să aibă depuse toate declaraţiile fiscale. Planul de restructurare trebuie să prezinte, printre altele, cauzele şi amploarea dificultăţilor financiare ale debitorului, precum şi măsurile luate de debitor pentru depăşirea acestora.
LISTA DATORNICILOR se subţiază prin ordonanţă. Anunţul făcut de ministrul Finanţelor
În plus, debitorul care doreşte să-şi restructureze obligaţiile bugetare trebuie să notifice organul fiscal competent cu privire la intenţia sa şi să se adreseze unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare şi a testului creditorului privat prudent.
„În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării, organul fiscal competent eliberează din oficiu certificatul de atestare fiscală pe care îl comunică debitorului”, se arată în proiect.
Măsura de anularea unor obligaţii bugetare principale poate avea loc pentru 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul obligaţiilor bugetare principale şi nu poate avea ca obiect obligaţii bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.
În primul an al înlesnirii la plată debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare scadente după 1 ianuarie 2019 şi obligaţiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum şi amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale după data eliberării certificatului de atestare fiscală, potrivit proiectului.
„Pe toată perioada implementării măsurilor incluse în planul de restructurare, organul fiscal central instituie un regim de supraveghere a debitorului cu privire la respectarea prevederilor din planul de restructurare, precum şi a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare. În acest caz, conducătorul organului fiscal competent desemnează una sau mai multe persoane în vederea efectuării supravegherii”, se arată în proiect.
La sfârşitul anului 2018, la nivelul ANAF existau 251.000 persoane juridice de drept public sau privat, care nu se aflau în insolvenţă/reorganizare/faliment/dizolvare şi de asemenea nu erau beneficiari ai unei eşalonări la plată şi care au aproximativ 500.000 de salariaţi.
„Persoanele juridice, de drept public sau privat, care nu se aflau în insolvenţă/reorganizare/faliment/dizolvare şi de asemenea nu erau beneficiari ai unei eşalonări la plată datorau aproximativ 29,657 miliarde lei. Aceşti contribuabili, până la data de 30 aprilie 2019 au stins (achitat), prin una din modalităţile prevăzute de Codul de procedură fiscală o sumă de aproximativ 554 milioane lei, adică aproximativ 2% din totalul creanţelor bugetare restante la 31 decembrie 2018, ce aparţineau acestor debitori”, se arată în nota de fundamentare.