Durerile de dinţi şi sensibilitatea dentară sunt probleme ce pot fi vindecate dacă medicul stomatolog le depistează la timp, iar pacientul urmează recomandările.
Medicul stomatolog Sorina Stroe a explicat că tocirea smalţului este cea mai frecventă cauză a sensibilităţii dentare. E provocată în momentul în care periem dinţii cu forţă şi punem presiune prea mare asupra lor. Apoi, deteriorarea smalțului apare și la pacienții care suferă de bruxism, din pricina faptului că scrâșnesc din dinți, conștient sau inconștient în timpul somnului. De asemenea, și la cei care prezintă o mușcătură incorectă se constată degradarea smalțului dentar, ce duce astfel la sensibilitatea dentară, conform Csid.
Smalţul este precum o armură care protejează dinţii în general, imun la stimulii termici, fizici, chimici. Atunci când smalţul începe să se subţieze, dentina, aflată sub smalţ, devine ţinta stimulilor externi. Astfel, apare durerea deoarece doar smalțul este proiectat să facă față factorilor externi, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
O altă cauză a sensibilităţii dentare este reprezentată de retracția gingivală, care determină expunerea rădăcinilor dentare, acoperite cu cement, un alt strat dentar care nu este la fel de dur și rezistent la stimuli precum smalțul.
Dr. Sorina Stroe spune că există cel puţin cinci posibile cauze ale sensibilității dentare.
1. Tocirea smalțului, ca rezultat al periajului agresiv, apăsat, cu perii aspre sau periuțe electrice fără senzor de presiune. Smalțul dentar mai poate fi afectat de folosirea pastelor de dinți abrazive, a bicarbonatului de sodiu sau din cauza bruxismului (scrâșnit din dinți) în faze avansate.
2. Expunerea rădăcinilor dentare prin retracția gingivală și osoasă, care apare atât în boala parodontală, cât și din cauza periajul traumatic cu mișcare stânga-dreapta în forță sau a folosirii aței dentare în exces și incorect.
3. Consumul exagerat de alimente sau băuturi cu pH acid sau carbogazoase. De asemenea, refluxul gastroesofagian creează un mediu acid în cavitatea orală.
4. Consumul de lichide fierbinți și reci fără pauză între ele.
5. Avem fractură dentară sau carie netratată, ori carie secundară.
În funcție de cauză, tratamentul pentru sensibilitatea dentară se adaptează situației, după cum urmează:
1. Medicul poate recomanda folosirea unor paste de dinți și ape de gură speciale pentru dinți sensibili, cu conținut mare de fluor. De asemenea, corectarea obiceiurilor incorecte și îndepărtarea factorului cauzator.
2. Grefe/lambouri gingivale, cu scopul de a aduce nivelul inserției gingivale acolo unde îi este locul, adică la nivelul joncțiunii smalț-cement – zona de trecere dintre coroană (partea din dinte vizibilă în cavitatea orală, acoperită de smalț) și rădăcină (partea de dinte situată în os și sub gingie, acoperită de cement).
3. Limitarea consumului de lichide și alimente cu pH acid, evitarea spălatului pe dinți imediat după masă, echilibrarea pH-ului intraoral sau corecția refluxului gastroesofagian.
4. Stoparea obiceiului incorect și impunerea unei pauze între cele 2 consumuri de lichide de temperaturi diferite.
5. Tratamentul problemelor dentare.
Suplimentar se pot folosi produse cu conținut și mai mare de fluor sub formă de spume sau geluri ce au gust plăcut în varietate de arome, care au rolul de a remineraliza substanța dură dentară în timp.
„Este important să ne prezentăm la medic de la primele semne de sensibilitate dentară și să respectăm programul de controale regulate. Nu albim dinții acasă cu produse din comerț ce nu specifică concentrația și tipul de substanță folosită!”, a concluzionat medicul stomatolog Sorina Stroe.