Cum se manifestă ipohondria

„Boala mea dragă, ce m-aş face fără tine?”, se plângea personajului lui Molière din „Bolnavul închipuit”. De fapt, boala imaginară de care se vaită el nu este decât o nelinişte nejustificată legată de sănătatea sa. Problema eroului din comedia franceză este însă cât se poate de actuală, alimentată mai ales de stres şi de informaţiile medicale cu care suntem „asaltaţi” în prezent şi pe care, probabil, nu ştim să le interpretăm corect. De aici până la a ne diagnostica singuri cu ajutorul internetului nu mai este decât un pas.

Dacă ţi se întâmplă şi ţie să îţi imaginezi frecvent că ai boli grave, să îţi exacerbezi simptomele trecătoare şi să îţi pui singur diagnostice grave, atunci eşti candidatul perfect pentru boala închipuită. Ipohondria, căci despre ea este vorba, poate deveni un adevărat chin zilnic pentru tine şi o frământare dusă la extrem. Din fericire, soluţii pentru a depăşi ipohondria există!

Citeşte şi  Află totul despre „boala sărutului”

Boala este numai în mintea ta

Alte articole

Cum să ai grijă de sănătatea stomacului: Sfaturi și recomandări

Ce conţin, de fapt, iaurturile din supermarket. Care dintre ele este singurul sigur pentru sănătate

„Mă doare capul. Dacă am tumoare pe creier?” sau „Ameţesc. Oare am cancer” Îţi sună cunoscut? Bolnavul închipuit are un talent extraordinar în a face scenarii unul mai pesimist ca altul pe seama sănătăţii sale. Dar oare de unde vin toate aceste exagerări? Este posibil să fi moştenit această tendinţă de la părinţi? Sau poate am căpătat-o în timp şi am alimentat-o cu angoasele zilnice şi cu teama obsesivă faţă de afecţiunile grave?

Şi pentru că am reuşit să ne „convingem” atât de mult că avem o boală, mergem la doctori care să ne-o confirme. Chiar şi atunci când medicul ne asigură că nu avem de ce să ne facem griji cu privire la starea noastră de sănătate, suntem convinşi că avem o boală gravă, pe care medicul nu a reuşit să o descopere. Şi atunci mergem la alt medic, pentru a doua opinie. Este bine să ceri o a doua opinie, dar nu când ai o lipsă de calciu, de exemplu, ci atunci când există cu adevărat suspiciuni de afecţiuni mai grave.

Încearcă exerciţii de respiraţie

De multe ori, temerile noastre nejustificate sunt puse şi pe seama respiraţiei incorecte. De aceea, atunci când nu reuşeşti să îţi scoţi din minte scenariile pesimiste, controlează-ţi respiraţia, considerată un adevărat barometru al stării psihice. Astfel, poţi alunga stările de nelinişte care însoţesc ipohondria prin respiraţia abdominală, care presupune să inspiri prelung, pentru a umple partea inferioară a plămânilor şi să respiri lung, lent şi regulat. Psihologii recomandă respiraţia abdominală mai ales pentru depăşirea atacurilor de panică şi a stărilor depresive care hrănesc boala imaginară.

Ce te mai poate ajuta

Evită să îţi pui singur diagnostic căutând pe internet semnificaţia simptomelor tale. De asemenea, psihologul te poate ajuta să găseşti singur cele mai bune modalităţi pentru a te elibera de suferinţele imaginare. O altă metodă pentru a te elibera de gândurile ipohondrice este terapia prin scris. Aşadar, eliberează-ţi temerile scriind despre ele.

Află în ce constă tratamentul ipohondriei