Curtea Constituțională a României a constatat miercuri, cu unanimitate de voturi, că propunerea legislativă cetățenească de revizuire a Constituției, referitoare la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, îndeplinește condițiile privind exercitarea inițiativei.
„Dreptul la căsătorie deocamdată în România nu este consacrat constituțional ca un drept fundamental. Legislația europeană cu privire la aceasta recomandă o larghețe a statelor, le dă o marjă de suveranitate în care să se pronunțe dacă admit sau nu admit căsătoria între cupluri de același sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viață de familie, fiindcă acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, cuprinde relațiile cu copii, cu rudele, definește care sunt obligațiile acestora, legăturile de rudenie. Nici din punctul acesta de vedere nu se reține că ar fi încălcat acest drept. Pentru aceste motive am constatat că, fiind întrunite condițiile de constituționalitate prevăzute de articolele 150 și 152, propunerea își poate urma cursul mai departe”, a spus Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale.
Articolele invocate de preşedintele Curţii Constituţionale fac parte din capitolul „Revizuirea Constituţiei”.
Art. 150 – Iniţiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
– Judecătorii CCR au decis că acest articol este respectat, petiţia Coaliţiei pentru Familie întrunind 3 milioane de voturi.
Art. 152 – Limitele revizuirii
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
– Judecătorii CCR au decis că şi acest articol este respectat de obiectul petiţiei. Valer Dorneanu a declarat după şedinţa CCR că „Dreptul la căsătorie deocamdată în România nu este consacrat constituțional ca un drept fundamental”.
În cazul în care iniţiativa îşi va urma parcursul, ea trebuie să ajungă în Parlament. Fiecare cameră în parte trebuie să adopte proiectul cu majoritate de două treimi sau, dacă nu se întruneşte această condiţie, proiectul trebuie votat cu cel puţin trei sferturi din totalul parlamentarilor, în şedinţă comună.
După votul din Parlament, urmează, în cel mult 30 de zile, un referendum naţional pentru aprobarea revizuirii Constituţiei.
Potrivit legii modificate în 2013, referendumul este validat cu o prezenţă la vot de 30% din totalul celor înscrişi în listele electorale, după ce înainte pragul fusese de 50%.
Ultima revizuire a Constituţiei a avut loc în 2003.
Art. 151 – Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.