Cum strâng bani în timpul crizei COVID ţările din grupul de la Vişegrad. Taxează păcănelele, ţigările, alcoolul şi giganţii de internet

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat Guvernele din toată lumea să crească cheltuielile pentru a proteja locurile de muncă şi veniturile contribuabililor, în aşa fel încât să creeze o bază solidă pentru relansarea economiei. În aceste condiţii, cheltuielile suplimentare vor trebui acoperite fie prin datorii, fie prin taxe. Până şi Germania îşi va lăsa datoria să crească, în contextul în care Uniunea Europeană a lăsat liber la îndatorare.

La sfârşitul lunii august, guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei, Jiri Rusnok, a criticat conducerea politică a ţării, spunând că planul de a reduce impozitul pe venit va creşte presiunile asupra bugetului afectat de efectele pandemiei de COVID-19, arată o analiză Bloomberg, citată de Ziarul Financiar.

Cehia, cea mai matură economie din fostul bloc comunist, va înregistra un deficit record în 2020. Reacţia guvernatorului Băncii Centrale a Cehiei vine în contextul în care şeful Executivului de la Praga a anunţat reducerea impozitului pe profit pentru a stimula revenirea economiei. Printre măsurile anunţate de Guvernul ceh se numără subvenţionarea parţială a salariilor angajaţilor trecuţi pe program redus de lucru, bonusuri pentru personalul medical şi subvenţionarea chiriilor comerciale.

Jiri Rusnok a avertizat că reducerea impozitelor nu va stimula consumul, pe motiv că oamenii vor pune deoparte venitul suplimentar. Guvernul de la Praga a scăzut impozitul pe veniturile mici şi mijlocii de la 20% la 15%. Persoanele cu venituri de peste 139.000 de coroane (5.323 euro) pe lună plătesc o taxă de 23%. Reforma fiscală vizează 4,5 milioane de angajaţi. A fost aprobată şi o propunere de a creşte pensiile cu 5.000 de coroane (191 euro) din luna decembrie. Mai mult, Executivul ceh a propus ca angajaţii să poată alege între a primi bonuri de masă şi bani cash. Pe fondul scăderii impozitului pe venit, cresc taxele în alte domenii.

Alte articole

Câți bani pot să scoată românii de la bancomat. Băncile au impus noi limite în 2025

Gigi Becali susține că Crin Antonescu este alcoolic: „Vii acum, după 10 ani, când ești mai bătrân și ai mai băut și 10 cisterne de bere, ca să fii președinte?” / „Crin nu face rău la nimeni, mai ales dacă-i dai bani de bere”

Ce taxe pune Cehia în timpul crizei COVID-19

În iunie, Guvernul ceh a convenit să introducă o taxă digitală de 5% pe veniturile obţinute local de giganţii de internet internaţionali, precum Amazon şi Google. Cota este redusă faţă de planul iniţial, gândit în 2019, care prevedea o taxă de 7%. Impozitul digital este criticat dur de guvernul SUA. De asemenea, cresc treptat şi accizele pe ţigări şi alcool şi sunt majorate taxele pe anumite jocuri de noroc.

Polonia taxează alcoolul, băuturile cu mult zahăr şi energizantele

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat la sfârşitul lunii august, o lege prin care este majorat de anul viitor costul băuturilor cu conţinut ridicat de zahăr şi alcoolice.

Din estimările economiştilor, măsura ar aduce 684 de milioane de euro la buget. Legea a fost propusă de Guvern anul trecut pentru „a promova alegerile sănătoase ale consumatorului”.

Noua „suprataxă”, aşa cum a fost numită de Executivul polonez, va adăuga un cost fix, de 0,50 de zloţi (0,11 euro) la costul unui litru de băutură care conţine zahăr sau îndulcitori.

Va exista, în plus, un cost suplimentar de 0,05 zloţi pe litru pentru fiecare gram de zahăr peste 5g/100ml. De asemenea, băuturile alcoolice vândute în sticle mai mici de 300 mililitri vor primi o „suprataxă“ de 25 de zloţi pe litru de conţinut de alcool. Sunt vizate sticlele mici deoarece în special acestea sunt considerate ca fiind periculoase pentru sănătatea tineretului. Vor fi suprataxate şi băuturile energizante.

Guvernul a explicat că veniturile astfel obţinute nu vor intra la bugetul de stat, ci vor merge în sistemul de sănătate publică. Din ianuarie va intra în vigoare şi o taxă progresivă specială pentru sectorul de retail, care vizează comercianţii cu venituri lunare de peste 4 milioane euro. Taxa are 2 niveluri „ 0,8% şi 1,4%, în funcţie de mărimea veniturilor, şi nu va afecta vânzările online.

Legea pentru acest impozit a intrat în vigoare în 2016, dar aplicarea ei a fost amânată din cauza unui conflict al guvernului cu Comisia Europeană. Guvernul a asigurat în august că nu are planuri de a introduce alte taxe în afară de cea din retail.

Ungaria suprataxează băncile în timpul pandemiei

Ungaria şi-a făcut un obicei şi din a suprataxa băncile şi retailerii atunci când vreo criză loveşte bugetul. În aprilie, Guvernul de la Budapesta a anunţat un fond de 1,8 miliarde de euro pentru combaterea efectelor pandemiei, acesta fiind finanţat printr-o taxă special impusă băncilor şi retailerilor multinaţionali. Ungaria a mai recurs la această strategie îndelung criticată în 2010, când criza datoriilor suverane devasta Europa.

Florin Cîţu: agenţiile de rating ne vor retrograda. Vor fi români care-și vor pierde casele