Cum sunt blocate marile investiții în construcții! Inventarea spațiilor verzi le dă mari bătăi de cap dezvoltatorilor. Geo Mărgescu, Asociația Investitorilor de Real Estate (AREI): ”Ar fi un abuz să se declare curtea unui om spațiu verde. Un spațiu privat ar putea deveni public, dar nu prin expropriere, prin despăgubire justă”

Cum sunt blocate marile investiții în construcții! Printre propunerile pe care AREI se numără și eliminarea articolului privind spațiile verzi, astfel încât regimul terenurilor private să nu fie încadrat de administrația publică în categoria spațiu verde.

Citește și Amenzi uriașe pentru cei care plantează flori sau copaci pe spațiile verzi din jurul blocurilor. Toți românii trebuie să știe!

Cum sunt blocate marile investiții în construcții!

În aceste momente, potrivit legislației în vigoare, este posibilă schimbarea destinației terenurilor înregistrate în registrul local al spațiilor verzi doar pentru lucrări de utilitate publică, determinate în baza documentațiilor de urbanism, aprobate. Cu toate acestea, aceiași lege spune că schimbarea destinației, reducerea suprafețelor sau strămutarea spațiilor verzi sunt strict interzise.

Mai mult, în Legea nr. 24 privind reglementarea spațiilor verzi este stipulat negru pe alb că pe un spațiu verde se pot amplasa diverse obiecte și amenajări precum: alei pietonale, mobilier urban, amenajări sportive, de joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru întreținere, doar cu condiția ca acest lucru să fie realizat în concordanță cu o documentație urbanistică care să vizeze întreaga suprafață a spațiului verde și să nu depășească 10% din suprafața totală a acestuia.

Alte articole

Stațiunea desprinsă din basme din România care încântă turiștii. Peisaje autentice de iarnă și plimbări cu săniile trase de câini Husky

Apare o nouă universitate în România. 50 de profesori universitari vor pregăti noua generație de economiști și ingineri

Foarte important de precizat este faptul că, în aceste momente, terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi considerate sau declarate ca spații verzi conform legii în cauză, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere, potrivit legislației în domeniu.

Noul Cod al Urbanismului în formula actuală încalcă dreptul la proprietate

Geo Mărgescu, membru în Consiliul Director AREI (Asociația Investitorilor de Real Estate din România) și CEO Forte Partners, avertizează că adoptarea Codului Urbanismului în formula în care se află acum ar putea duce la încălcărea dreptului la proprietate privată atunci când vine vorba despre spațiile verzi.

”Acest subiect al spațiilor verzi este extrem de sensibil și important. Asociația încurajează crearea spatiilor verzi și dezvoltatorii creează spații verzi extrem de importante. Noi ne dorim un mediu de viață sănătos cu acces la spatii verzi. Orice dezvoltator este obligat să construiască 20% spațiu verde pe teren și 10% pe terase. Noi dorim să încurajăm un mod de viață sănătos, în care locuitorii să aibă acces, însă se poate ajunge la un abuz dacă se aprobă proiectul în forma actuală. O expropriere a spațiilor, la o lipsă de proprietate, atâta timp cât un spațiu privat ar putea deveni public, dar nu prin expropriere, prin despăgubire justă. Ar fi un abuz să se declare curtea unui om spațiu verde, ar fi o atingere a dreptului de proprietate și nu s-ar întâmpla nimic, am declara mai multe spații verzi pe hârtie pentru că un privat, companie sau persoană fizică nu va amenaja spațiu verde pe teren propriu. Ne trebuie un registru al spațiilor verzi care să producă efecte”, a declarat Geo Mărgescu, membru în Consiliul Director AREI.

La rândul său, Robert Ioniță, group director legal and corporate affairs la NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor şi dezvoltator de centre comerciale din zona Europei Centrale şi de Est, atrage atenția că dacă va fi adoptat noul cod în forma actuală, nu doar investitorii, ci și oamenii care își cumpără un teren pentru o casă se pot trezi peste noapte că nu pot să își ridice construcțiile.
”Nu impactează acest aspect numai investitorii, ci și micii proprietari. Cine își cumpără un teren pentru casă s-ar trezi că acesta e spațiu verde și nu mai poate construi nimic”, a subliniat Robert Ioniță.

În aceste momente, un locuitor al Capitalei are la dispoziție doar 23,84 de metri pătrați de spațiu verde și 8,2 metri pătrați de parcuri, spun reprezentanții Primăriei Municipiului București, Asta în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca fiecare cetățean din mediul urban să aibă acces la 50 de metri pătrați de spațiu verde.

Cu toate acestea datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) îi contrazic pe reprezentanții municipalității și spun că în București sunt disponibile 4.506 hectare de spațiu verde, adică o medie de 20,8 metri pătrați pe cap de locuitor.

Luând în considerare cei 23,84 metri pătrați sau 20,8 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, Capitala se clasează pe ultimul loc în țara noastră la acest Capitol.

În prezent, clasamentul celor mai verzi orașe din țară este condus de Brașov care are 118,54 de metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor. Pe locul doi se află Timișoara cu 41,82 de metri pătrați pe cap de locuitor, urmat de Oradea 27,56 cu metri pătrați, Cluj-Napoca cu 28,64 metri pătrați, Iași cu 26,15 de metri pătrați.

Astfel, reprezentanții AREI subliniază că dacă Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor va fi votat în forma actuală, în Capitală și nu numai va exista mai mult spațiu verde pe hârtie și mult mai puțin în realitate.

Citește și VIDEO! Cum arată proiectul primarului Robert Negoiţă de mutare a circulaţiei în subteran la Piaţa Unirii, blocat de consilierii USR! Bulevardul ar deveni zonă pietonală plină de spaţii verzi!