Cum sunt pensionarii jefuiți de stat! De ce un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei primește doar jumătate din acești bani, după 35 de ani de muncă

De ce un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei primește doar jumătate din acești bani, după 35 de ani de muncă. Datele Eurostat arată că speranţa de viaţă medie este de circa 75 de ani, în România adică cu zece ani peste vârsta de pensionare.

Citește și Pensii 2023, se schimbă formula de calcul. Când intră banii pe cardul seniorilor în octombrie. Vestea bună este că poştaşul aduce şi 1.000 de lei în plus în această lună

De ce un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei primește doar jumătate din acești bani, după 35 de ani de muncă

În aceşti zece ani pensionarul nu primeşte înapoi nici măcar jumătate din cât a cotizat toată viaţa la sistemul de pensii și asta pentru că cele 25 de procente din salariu brut reţinute angajatului de către ANAF pentru contul de pensii se duc către bugetul consolidat al statului.

Ajunși acolo, banii se împart la bunuri şi servicii, la investiţii şi în cele din urmă la pensii.

Alte articole

Pensii 2024. O categorie importantă de pensionari rămâne fără bani de sărbători. Sistemul informatic al Casei Naționale de Pensii nu funcționează, sunt mari intârzieri la plată

Categoria de pensionari dezavantajată de noua lege. Ce se întâmplă cu vechimea la pensie

Chiar dacă Institutul Naţional de Statistică (INS) publică regulat veniturile obţinute la fondul public de pensii, economiștii spun că în realitate acest fond nu este separat de bugetul consolidat, iar administraţia poate lua oricând din el şi apoi pune la loc din bugetul de stat.

„Sistemul public de pensii este o schemă Ponzi finanţată de stat“, a declarat economistul Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, potrivit ZF.

Ce pensie vor avea românii care au cotizat între 10 și 15 ani la bugetul țării

Românii care au cotizat între 10 și 15 ani la bugetul public de pensii din România vor primi un venit lunar la care nu se așteptau. Noua lege a pensiilor lovește dur în cei care au fost ani buni în câmpul muncii.

Românii vor fi eligibili pentru a primi pensie odată cu atingerea vârstei necesare, după cum arată noua lege a pensiilor din România. Potrivit modificărilor aduse legislației, pensia minimă ajunge la 40% din salariul minim brut, fiind resimțită o creștere suplimentară de 1% pentru fiecare an de muncă în plus.

Conform noii legislații, accentul va fi pus pe diferența dintre persoanele angajate care au plătit în sistemul public de pensii între 10 și 15 ani și cei care au cotizat peste 15 ani. Cei din urmă vor avea dreptul la o pensie minimă de 45% din salariul minim brut, plus un procent suplimentar de 1% pentru fiecare an în plus de vechime. Până acum, nu se făcea nicio diferențiere în ceea ce privește perioada de contribuție pentru cei ce beneficiau de pensia minimă.

„Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară. Pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la dată întrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară”, se arată în noua Lege a pensiilor.

Indiferent de suma rezultată, persoana în cauză o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare. Din cauza acesteia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. În ceea ce privește pensia de urmaș și ajutorul pentru soțul supraviețuitor, după decesul unuia dintre soți, cel care a rămas în viață și are vârsta de pensionare, va primi în plus și 25% din pensia persoanei decedate.

„Pensia de urmaş se menţine şi, în plus faţă de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie. Este vorba de ajutorul pentru soţul pensionar supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie”, se mai arată în actul normativ.

În prezent, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

„Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezultă punctajul anual al asiguratului în anul respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”, potrivit CNPP.

Suma se împarte la stagiul complet de cotizare, adică la vechimea totală a celui care a contribuit la sistemul public de pensii. Astfel, rezultă punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, adică numărul de puncte pe care fiecare a reuşit să-l acumuleze de-a lungul anilor în câmpul muncii.

Pensia primită de vârstnici este un raport între veniturile câştigate de o persoană şi salariul mediu brut pe economie din fiecare perioadă. Cu cât salariul mediu brut e mai mare, cu atât creşte punctul de pensie. Astfel, un salariat care câștigă un salariu brut de 4.000 de lei, adică un venit net de aproximativ 2.400 de lei, și va ieși la pensie în 10 ani, va primi o pensie medie de cel puțin 1.250 de lei, în cazul în care nu a plătit contribuții către fondurile private de pensii. Abia la un salariu brut de 7.000 de lei, pensia de stat poate ajunge la 2.000 de lei.

Citește și Anunțul momentului pentru pensionari. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii: ”Procesul se va finaliza în cel mai scurt timp!”