PROGNOZA METEO: Fenomenele extreme, mai dese şi mai puternice. Cum va evolua clima în ţara noastră în următoarele decenii

Specialiștii au creat mai multe modele care urmăresc felul în care clima va evolua în intervalul 2021 – 2050 față de intervalul cunoscut dintre anii 1971 – 2000.

Estimările arată o diminuare drastică a cantității de zăpadă care se va depune pe teritoriul țării noastre, din cauza creșterii temperaturilor ca urmare a acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă, o situație care va fi perturbată episodic de ninsori abundente de scurtă durată, fără ca depunerile să dureze mult timp.

Datele arată că, până la finalul secolului, mediile temperaturilor pe timp de iarnă ar putea crește cu 2 grade Celsius și 3-4 grade Celsius în sudul țării.

Astfel, estimările arată că spre sfârșitul acestui secol, în special în vestul României, cantitatea de zăpadă care se va depune în timpul lunilor de iarnă va fi cu 80% mai redusă ca în intervalul 1971 – 2000.

Alte articole

Prognoza meteo a fost actualizată. Meteorologii anunță temperaturi de primăvară până pe 24 februarie

Prognoza meteo. Hărţile ANM s-au schimbat radical, inversiune termică neobişnuită în următoarele săptămâni

În schimb, arată analizele, se vor înmulți episoadele în care au loc ninsori însemnate cantitativ (peste 20 de litri pe metrul pătrat) cu o durată de peste 24 de ore.

Astfel de fenomene extreme vor afecta toată țara, însă vor fi mai pregnante în zonele de munte, de deal și în Dobrogea.

Dacă în timpul iernii ne putem aștepta la temperaturi mai mari ca cele din intervalul 1971 – 2000, dar cu episoade scurte de ninsori abundente și viscol, sezonul de vară va aduce până în 2050 un număr mult mai mare de ”nopți tropicale” și zile caniculare.

Estimările meteorologilor, care au luat în calcul mai multe scenarii de evoluție a fenomenului de încălzire globală arată că creșterea numărului de nopți tropicale este inevitabil.

În sezonul de vară, în România vor exista 18 nopți în plus în care temperaturile pe timp de noapte vor depăși 20 de grade – așa zisele nopți tropicale.

Creșterile de temperatură vor fi mai accentuate în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Câmpia de Vest.

De asemenea, valurile de căldură, în care temperaturile depășesc 37 de grade Celsius timp de două zile consecutiv, se vor înmulți, în medie, cu cinci în plus pe an.

Temperaturile medii ar putea fi cu până la 3 grade Celsius mai crescute pe timp de vară decât în prezent, urcând în sudul țării la 5 grade Celsius în plus.

Analizele arată că creșterea temperaturilor și a valurilor de căldură va face ca în România viteza vântului să scadă în medie, însă să apară episoade mai dese de vânturi deosebit de puternice.

Acest fenomen este estimat să devină prevalent spre sfârșitul secolului, când episoadele de vânturi de peste 10 metri pe secundă vor afecta în special Dobrogea.

Furtunile tropicale sau uraganele nu reprezintă un pericol pentru România în următorul secol, însă se vor înmulți furtunile de tipul ciclonilor mediteraneeni.

Astfel de furtuni vor fi însoțite de cantități foarte mari de precipitații căzute într-un interval foarte scurt de timp, fapt care va favoriza inundațiile și alunecările de teren.

Tendința generală, însă, va fi de secetă, prevalența fenomenului, în special în sud-vestul țării, urmând să se intensifice cu 20% față de prezent până la sfârșitul secolului, scrie vocea.biz.

România are și o strategie de adaptare la schimbările climatice, însă aceasta nu prevede, momentan, niște acțiuni clare, ci pune mai mult accentul pe continuarea cercetărilor în domeniu și aducerea la cunoștință publicului despre efectele dăunătoare pe care acest fenomen le poate avea.

Strategia prevede formarea de specialiști care să cerceteze clima, crearea de campanii publice care să alerteze populația și crearea unei Agende Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice – o platformă menită să conceapă legi care să asigure politici mai bune de mediu.