Cum vom reacţiona la un eventual asteroid care ar putea să lovească Pământul

Modul în care agenţia spaţială americană NASA şi comunitatea internaţională ar răspunde în eventualitatea în care un asteroid s-ar îndrepta spre Pământ este tema principală a celei de-a şasea ediţii a Conferinţei Internaţionale de Apărare Planetară care se desfăşoară în apropiere de Washington şi la care participă reprezentanţi din Italia, Germania, Franţa, Rusia, Israel, China şi alte state. 
Romania TV
01 mai 2019, 11:28

Un telescop tocmai a detectat un asteroid cu diametrul între 100 şi 300 de metri, care goneşte prin sistemul nostru solar cu o viteză de 14 kilometri pe secundă, la 57 de milioane de kilometri de Pământ, iar astronomii estimează la 1% riscul ca acesta să intre în coliziune cu planeta noastră la 29 aprilie 2027. Ce este de făcut? Acesta este scenariul potenţial catastrofal, în totalitate imaginar, pe care aproape 300 de astronomi, oameni de ştiinţă, ingineri şi experţi în situaţii de urgenţă îl dezbat săptămâna aceasta la cel de-al patrulea astfel de exerciţiu internaţional organizat din 2013 până în prezent, potrviit Agerpres.

"Nu este Hollywood", a subliniat administratorul NASA, Jim Bridenstine, în deschiderea conferinţei organizată de Academia Internaţională de Astronautică (IAA) în perioada 29 aprilie - 3 mai în campusul Universităţii Maryland din College Park.

Faptul că Pământul ar fi nevoit să se apere la un moment dat de impactul cu un asteroid stârnea în trecut reacţii de amuzament. Însă, la data de 15 februarie 2013, un meteorit a demonstrat că acest lucru ar putea deveni realitate. În acea zi, un asteroid de 20 de metri a apărut de nicăieri şi a explodat la intrarea în atmosfera terestră, la 23 de kilometri deasupra oraşului rus Celiabinsk. Locuitorii aflaţi pe o arie de 60 de kilometri au simţit căldura exploziei, ferestrele a mii de clădiri s-au fărâmat, iar aproximativ o mie de oameni au fost răniţi, potrivit Agerpres.

"Partea bună a ceea ce s-a întâmplat la Celiabinsk este că a crescut nivelul de conştientizare a publicului larg şi a factorilor de decizie", a declarat pentru AFP Detlef Koschny, codirector al biroului de apărare planetară al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Doar asteroizii a căror orbită îi va aduce la mai puţin de 50 de milioane de kilometri de Pământ reprezintă un interes din acest punct de vedere. Astronomii îi descoperă în fiecare zi - peste 700 doar în acest an şi 20.001 în total, a explicat Lindley Johnson, reprezentant al biroului NASA pentru apărarea planetei, creat în 2016.

Printre cei mai periculoşi asteroizi se numără o rocă numită 2000SG344, cu un diametru de aproximativ 50 de metri. Riscul ca acesta să se prăbuşească pe Pământ în următorii 100 de ani este evaluat la 1 din 2.096, potrivit ESA.

Majoritatea acestor corpuri cereşti au dimensiuni mici, însă 942 măsoară peste un kilometru, a precizat astronomul Alan Harris care a subliniat totodată că mulţi asteroizi sunt încă necunoscuţi. "Majoritatea sunt 'parcaţi' în spatele Soarelui", a spus specialistul, potrivit Agerpres.

Principalele instrumente optice care detectează astfel de asteroizi sunt telescoapele americane din Arizona şi Hawaii.

ESA a instalat un telescop în Spania şi vizează amplasarea altora în Chile şi Sicilia. Numeroşi astronomi susţin instalarea unui telescop în spaţiu deoarece de pe Pământ nu pot fi observate obiectele aflate de cealaltă parte a Soarelui.

Conferinţa din această săptămână se concentrează asupra modului în care lumea ar răspunde acestei ameninţări. Telescoapele ar trebui mai întâi îndreptate către obiectul spaţial pentru a calcula cu exactitate viteza şi traiectoria sa, observaţiile iniţiale fiind grosiere. Opţiunea este apoi binară: devierea sau evacuarea, potrivit Agerpres.

În cazul în care corpul ceresc este mai mic de 50 de metri, consensul la nivel internaţional este evacuarea regiunii vizate de impact. În opinia lui Detlef Koschny, cu două săptămâni înainte de coliziune se poate anticipa ţara afectată, iar cu câteva zile înainte se poate şti cu precizie de câteva sute de kilometri locul impactului.

Însă, dacă este vorba despre asteroizi mai mari, nu se trimite o bombă atomică - aşa cum se prezintă în filmul "Armageddon" - deoarece pot rezulta fragmente la fel de periculoase, ci ar putea fi lansat un dispozitiv pentru devierea asteroidului. NASA intenţionează să testeze această opţiune în 2022, în cazul unui asteroid real, de 150 de metri, în cadrul misiunii DART.

Rămâne însă problema politică, a subliniat Romana Kofler de la Biroului ONU pentru afaceri Spaţiale: "Care ar fi autoritatea decizională?", potrivit Agerpres.

"Consensul a fost până acum acela de a nu răspunde la această întrebare", a precizat Kofler.

Indiferent de situaţie, Consiliul de Securitate al ONU va fi sesizat, însă rămâne deschisă întrebarea dacă statele bogate care nu ar fi ţinta 2000SG344 sau a unui alt asteroid ar dispuse să finanţeze o astfel de misiune, notează AFP.

Un telescop tocmai a detectat un asteroid cu diametrul între 100 şi 300 de metri, care goneşte prin sistemul nostru solar cu o viteză de 14 kilometri pe secundă, la 57 de milioane de kilometri de Pământ, iar astronomii estimează la 1% riscul ca acesta să intre în coliziune cu planeta noastră la 29 aprilie 2027. Ce este de făcut? Acesta este scenariul potenţial catastrofal, în totalitate imaginar, pe care aproape 300 de astronomi, oameni de ştiinţă, ingineri şi experţi în situaţii de urgenţă îl dezbat săptămâna aceasta la cel de-al patrulea astfel de exerciţiu internaţional organizat din 2013 până în prezent, potrviit Agerpres.

„Nu este Hollywood”, a subliniat administratorul NASA, Jim Bridenstine, în deschiderea conferinţei organizată de Academia Internaţională de Astronautică (IAA) în perioada 29 aprilie – 3 mai în campusul Universităţii Maryland din College Park.

Faptul că Pământul ar fi nevoit să se apere la un moment dat de impactul cu un asteroid stârnea în trecut reacţii de amuzament. Însă, la data de 15 februarie 2013, un meteorit a demonstrat că acest lucru ar putea deveni realitate. În acea zi, un asteroid de 20 de metri a apărut de nicăieri şi a explodat la intrarea în atmosfera terestră, la 23 de kilometri deasupra oraşului rus Celiabinsk. Locuitorii aflaţi pe o arie de 60 de kilometri au simţit căldura exploziei, ferestrele a mii de clădiri s-au fărâmat, iar aproximativ o mie de oameni au fost răniţi, potrivit Agerpres.

„Partea bună a ceea ce s-a întâmplat la Celiabinsk este că a crescut nivelul de conştientizare a publicului larg şi a factorilor de decizie”, a declarat pentru AFP Detlef Koschny, codirector al biroului de apărare planetară al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Doar asteroizii a căror orbită îi va aduce la mai puţin de 50 de milioane de kilometri de Pământ reprezintă un interes din acest punct de vedere. Astronomii îi descoperă în fiecare zi – peste 700 doar în acest an şi 20.001 în total, a explicat Lindley Johnson, reprezentant al biroului NASA pentru apărarea planetei, creat în 2016.

Printre cei mai periculoşi asteroizi se numără o rocă numită 2000SG344, cu un diametru de aproximativ 50 de metri. Riscul ca acesta să se prăbuşească pe Pământ în următorii 100 de ani este evaluat la 1 din 2.096, potrivit ESA.

Majoritatea acestor corpuri cereşti au dimensiuni mici, însă 942 măsoară peste un kilometru, a precizat astronomul Alan Harris care a subliniat totodată că mulţi asteroizi sunt încă necunoscuţi. „Majoritatea sunt ‘parcaţi’ în spatele Soarelui”, a spus specialistul, potrivit Agerpres.

Principalele instrumente optice care detectează astfel de asteroizi sunt telescoapele americane din Arizona şi Hawaii.

ESA a instalat un telescop în Spania şi vizează amplasarea altora în Chile şi Sicilia. Numeroşi astronomi susţin instalarea unui telescop în spaţiu deoarece de pe Pământ nu pot fi observate obiectele aflate de cealaltă parte a Soarelui.

Conferinţa din această săptămână se concentrează asupra modului în care lumea ar răspunde acestei ameninţări. Telescoapele ar trebui mai întâi îndreptate către obiectul spaţial pentru a calcula cu exactitate viteza şi traiectoria sa, observaţiile iniţiale fiind grosiere. Opţiunea este apoi binară: devierea sau evacuarea, potrivit Agerpres.

În cazul în care corpul ceresc este mai mic de 50 de metri, consensul la nivel internaţional este evacuarea regiunii vizate de impact. În opinia lui Detlef Koschny, cu două săptămâni înainte de coliziune se poate anticipa ţara afectată, iar cu câteva zile înainte se poate şti cu precizie de câteva sute de kilometri locul impactului.

Însă, dacă este vorba despre asteroizi mai mari, nu se trimite o bombă atomică – aşa cum se prezintă în filmul „Armageddon” – deoarece pot rezulta fragmente la fel de periculoase, ci ar putea fi lansat un dispozitiv pentru devierea asteroidului. NASA intenţionează să testeze această opţiune în 2022, în cazul unui asteroid real, de 150 de metri, în cadrul misiunii DART.

Rămâne însă problema politică, a subliniat Romana Kofler de la Biroului ONU pentru afaceri Spaţiale: „Care ar fi autoritatea decizională?”, potrivit Agerpres.

„Consensul a fost până acum acela de a nu răspunde la această întrebare”, a precizat Kofler.

Indiferent de situaţie, Consiliul de Securitate al ONU va fi sesizat, însă rămâne deschisă întrebarea dacă statele bogate care nu ar fi ţinta 2000SG344 sau a unui alt asteroid ar dispuse să finanţeze o astfel de misiune, notează AFP.

DailyBusiness
Salarii regale la Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Ce venituri au liderii în plină austeritate
Spynews
Cum prepari cea mai bună ruladă cu mere cu blat turnat. Un desert plin de savoare, super-ușor de făcut acasă
Bzi.ro
Situație halucinantă în cazul Caracal! Părinții Alexandrei Măceșanu cer eliberarea lui Gheorghe Dincă! Ce vor în schimb
Fanatik.ro
Netflix, anunț important despre cel mai popular serial. Vine și sezonul trei, după ce primele două au rupt orice top
Capital.ro
Lovitura care-l îngroapă pe Călin Georgescu. Dosar penal! Decizia nopții în România
Playtech.ro
Românii care rămân fără ajutorul social. Autorităţile nu mai dau bani, e dezastru pentru...
DailyBusiness
Produsul iubit din comunism revine în magazine! Prețul mic va câștiga inimile tuturor românilor
Adevarul
Decizie CCR: impozitarea progresivă a pensiilor speciale este neconstituțională. „Reglementări insuficient elaborate și lipsite de precizie”
wowbiz.ro
Larisa Iordache, pierdere uriașă cu puțin timp înainte să nască! Fosta gimnastă suferă cumplit: „Rămas bun, suflet drag. Am simțit, după multe vizite la medici...”
Spynews
Bianca Mitroi și Robert Braia de la Insula iubirii s-au împăcat? Cum au fost surprinși în aceeași locație / FOTO
Spynews
Actriţă celebră, moartă din cauza gripei. Avea 48 de ani și era mama a doi copii / FOTO
Evz.ro
Impozitele pe locuințe, mașini și terenuri, în 2025. Românii care beneficiază de reduceri
Ego.ro
Motivul pentru care Bianca Censori a apărut fără haine la premiile Grammy 2025
Prosport.ro
FOTO. Milionarul de 53 de ani a cerut-o de nevastă pe iubita lui cu 24 de ani mai tânără
kanald.ro
Când vor fi livrate pensiile pentru luna februarie. Poștașii vor distribui banii cu întârziere
Cancan.ro
BREAKING | Claudia Udrescu a murit pe loc, după ce a căzut de la balconul casei sale 😢
Playsport.ro
IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!
Capital.ro
EL îi ia locul lui Călin Georgescu?! Dezvăluirea care detonează România: Se vor scufunda
StirileBZI
Câți bani pot să scoată românii de la bancomat în 2025. Băncile au impus noi limite!
Prosport.ro
FOTO. S-a iubit cu milionari celebri, iar acum l-a părăsit pe fotbalistul prins dopat cu cocaină la Dinamo: „Mă uit la toți şi toate cum se înşală între ei”
stirilekanald.ro
El e tânărul care a murit electrocutat acasă, când făcea grătar! Tiberiu avea doar 22 de ani: "Era voinicuț, era ascultător"
substantial.ro
Reform UK devine cea mai populară formațiune politică din Marea Britanie
MediaFlux
CONCEDIILE se ADAUGĂ la PENSIE! Casa de PENSII a explicat
Shtiu.ro
Cine a inventat CNP-ul și CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
Corabia Șoșoacăi în prag de naufragiu politic: sfeștania nu a folosit la nimic