Cum vor arăta DETECTOARELE de MINCIUNI din VIITOR: Creierul infractorului, MARTOR al acuzării VIDEO

Tehnologiile de imagistică cerebrală au evoluat rapid până la punctul de la care este posibil să fie identificat, spre exemplu, ce obiect a fost furat de o anumită persoană, pornind de la examinarea activităţii neuronale a respectivei persoane. Însă cât de sigure sunt aceste informaţii şi pot ele oare să fie folosite pentru a condamna un suspect într-un proces penal? O comisie de experţi a abordat acest subiect la sfârşitul săptămânii trecute, cu ocazia World Science Festival, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Ce se ascunde în CREIERUL CRIMINALILOR? Un neurolog are răspunsul

Discuţiile acestei comisii s-au axat pe subiectul documentarului intitulat „Brains on Trial with Alan Alda”, documentar ce va fi difuzat în luna septembrie şi este prezentat chiar de actorul Alan Alda (‘M*A*S*H*’).

Alte articole

Șapte alimente care cresc nivelul de dopamină. Mâncarea care te poate face mai fericit

Ce se întâmplă cu corpul nostru când dormim. Se odihnește sau nu creierul în timpului somnului? Prof. Dr. Vlad Ciurea explică

Rezonanţa magnetică funcţională (fMRI) este una dintre aceste tehnologii care promit că vor putea stabili vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane. Această tehnologie urmăreşte schimbările în fluxul sanguin care indică păţile active din creier.

Într-un clip extras din documentar, Alda participă la un experiment fMRI. Actorului i se spune să „fure” un obiect – un inel sau un ceas – dintr-un sertar, fără să le spună cercetătorilor ce a ales. Apoi Alan Alda este supus unei scanări fMRI unde i se cere să mintă cu privire la obiectul furat. De aici oamenii de ştiinţă îşi pot da seama care este obiectul cu adevărat furat de actor, pentru că în momentul în care a minţit activitatea cerebrală din anumite părţi ale creierului s-a modificat, fapt care l-a trădat.

Citeşte şi Orice e posibil: Un actor american a cântat la chitară în timp ce medicii îl operau pe creier VIDEO

Astfel, folosind astfel de tehnologii imagistice, oamenii de ştiinţă pot detecta atunci când o persoană minte cu o acurateţe plasată, în prezent, între 70% şi 80%, conform lui Anthony Wagner, membru al comisiei, psiholog şi neurolog la Universitatea Stanford.

În alte studii, a fost suficient ca subiectul supus examinării imagistice să privească o singură dată o anumită imagine (spre exemplu scena unei crime), iar dacă imaginea este una familiară i se va activa o anumită regiune cerebrală, conform lui Wagner. O problemă în utilizarea tehnicilor fMRI ca probe în justiţie este că sistemul nervos central poate prezenta caracteristici similare şi dacă suspectul doar îşi imaginează că ar fi comis respectiva infracţiune.

Scanarea creierului unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni ridică şi problema de ordin moral cu privire la dreptul respectivei persoane la intimitate. „Ce tipuri de drepturi constituţionale sau de altă natură poate avea o persoană, astfel încât să împiedice poliţia să-i scaneze creierul?„, se întreabă Nita Farahany, profesor de drept la Duke University din Durham. „Nu există nimic de acest fel care să ne poată proteja în cazul în care suntem suspecţi într-un caz de crimă, spre exemplu„, a mai adăugat el.

Citeşte şi Motivul pentru care unui bărbat i-a curs nasul ZI de ZI, timp de 18 luni: Medicii au fost ŞOCAŢI

În pofida nivelului deocamdată destul de scăzut de acurateţe, de maxim 80%, acest sistem s-ar putea dovedi mai bun în anumite cazuri, în condiţiile în care este de notorietate faptul că depoziţiile martorilor pot fi extrem de subiective şi voit sau involuntar eronate.

Progresul neurologiei poate oferi şi o fereastră spre creierul criminalilor şi al celor din grupurile de risc pentru comiterea de infracţiuni. Sistemul american de justiţie, şi nu numai acest sistem, consideră persoanele de peste 18 ani drept majore şi complet răspunzătoare pentru faptele lor. Studiile indică însă faptul că în mod normal creierul unei persoane continuă să se dezvolte şi dincolo de vârsta de 20 de ani, iar părţile implicate în controlul impulsurilor nu se maturizează până în jurul vârstei de 25 de ani.

Citeşte şi Incredibil: Cercetătorii au reuşit să facă un CREIER TRANSPARENT VIDEO

În plus, psihopaţii prezintă caracteristici diferite ale creierului prin comparaţie cu persoanele psihonormale. Sistemul limbic, centrul emoţional al creierului, este mai puţin dens la persoanele care sunt diagnosticate cu diferite psihopatologii.

Între timp, neurologia ca ştiinţă continuă să facă progrese în domeniul criminalistic, pentru a identifica resorturile care îi transformă pe oameni în criminali. Felul în care societatea va alege să folosească aceste cunoştinţe rămâne de văzut.