Comisia parlamentară de modificare a Constituţiei a strâns deja tezele revizuirii formulate de către partidele politice reprezentate în Parlament.
Tezele diferă esenţial în primul rând în ceea ce priveşte modul în care au fost formulate. Partidele din USL şi PDL au formulat mai mult principii generale, modificările concrete pe care le doresc fiind rareori formulate.
În schimb, PPDD, UDMR şi minorităţile au preferat o abordare mai directă preferând să precizeze clar ce modificări doresc să aducă legii fundamentale. Cei mai creativi au fost parlamentarii PPDD.
Astfel, Constituţia după PPDD va prevede explicit că regiunile „nu vor putea fi organizate după criterii de limbă, origine etnică sau naţionalitate”.
O tuşă de euroscepticism răzbate dintr-un articol care restrânge dreptul Parlamentului de a ratifica tratatele internaţionale: „Parlamentul nu va putea ratifica tratate internaţionale dacă acestea restrâng drepturile cetăţenilor români şi/sau aduc atingere tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului român. Orice tratat internaţional a cărui ratificare de către Parlament s-a hotărât cu o majoritate mai mică de trei pătrimi va fi supusă unui referendum de aprobare.”
Juriştii PPDD vor ca statul să fie obligat să asigure asistenţă juridică celor săraci, iar secretul convorbirilor, al corespondenţei şi al comunicaţiilor electronice să fie garantat prin legi speciale
Totodată, se cer garanţii constituţionale ca măsuri de austeritate ca cele adoptate în 2010 să nu mai fie posibile. „Dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurare socială nu pot fi restrânse”, prevede o propunere PPDD.
În plus, se doreşte introducerea răspunderii patrimoniale a demnitarilor şi funcţionarilor când îşi exercită funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
PPDD-iştii vor să pună oprelişti şi pornirii statului de a împovăra cetăţenii cu taxe astfel încât „nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege”.
În viziunea partidului lui Dan Diaconescu, exercitarea votului nu este un drept, ci o obligaţie astfel încât alegătorii ar trebui mânaţi înspre urne să aleagă dintre politicieni prin introducerea votului obligatoriu.
În ceea ce priveşte Parlamentul, acesta va rămâne bicameral, dar nu va putea avea mai mult de 300 de locuri. Dintre acestea, câteva ar trebui rezervate foştilor preşedinţi ai României care ar trebuie să fie senatori pe viaţă.
Mai mult, femeile vor beneficia de cote minime de reprezentare stabilite prin lege, nu doar în Parlament, ci şi în Parlamentul European, consiliile judeţene. Traseiştii din Parlament îşi vor pierde mandatul.
PPDD vrea să scurteze şi şederea unui parlamentar prin Casa Poporului, limitând numărul maxim de mandate la două.
Pentru a preveni situaţiile în care poporul se pronunţă prin referendum, iar Parlamentul îi ignoră rezultatul cu seninătate, PPDD propune ca voinţa poporului să fie legiferată în maxim 6 luni de către Legislativ, în caz contrar acest putând fi dizolvat de drept. Aceeaşi soartă o va avea Parlamentul şi în cazul în care îl suspendă pe preşedintele României, iar electoratul invalidează decizia prin referendum.
Cât priveşte puterea judecătorească, PPDD îşi doreşte ca CSM să fie alcătuit din judecători şi reprezentanţi ai societăţii civile, fără procurori. „Membrii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi din rândul judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede un alt amendament al PPDD.