”Am fost de acord cu data de 31 octombrie şi nu este necesară semnarea unui precontract. Este vorba despre o înţelegere. Avem oferta din partea statului, iar noi am transmis două adrese – una prin care menţionam că suntem de acord cu suma şi alta, cu termenul. Rămâne de văzut dacă se vor strânge banii”, a declarat Bogdan Grabowski pentru News.ro.
Suma de 11 milioane de euro va fi virată integral, potrivit avocatului. ”Cred că va fi nevoie şi de o rectificare bugetară, pentru că spuneau că nu au nici cele 5 milioane de euro”, a mai spus Grabowski.
Comisia de negocieri, condusă de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a întâlnit, în cursul săptămânii trecute, de două ori cu proprietarii sculpturii şi reprezentantul acestora.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, pe 16 martie, pe contul său de Facebook, că proprietarii operei lui Brâncuşi au acceptat oferta de 11 milioane de euro, din care Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, restul, prin subscripţie publică naţională.
Sculptura „Cuminţenia Pământului” se află, din noiembrie 2014, expusă la Muzeul Cotroceni.
Opera a fost realizată, în 1907, din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii. Lucrarea a fost creată dintr-un bloc de marmură despre care se spune că a fost luat de Brâncuşi din catacombele Parisului.
În 1911, Constantin Brâncuşi a vândut sculptura Cuminţenia Pământului unui bun prieten de-al său, inginerul Gheorghe Romaşcu. În 1957, regimul comunist de la Bucureşti i-a confiscat abuziv lucrarea şi, astfel, ”Cuminţenia Pământului” a fost expusă, pentru următoarele decenii, la Muzeul Naţional de Artă al României.
Abia în 2012, moştenitorii lui Gheorghe Romaşcu au primit înapoi sculptura, în urma unui proces de retrocedare.
Lucrarea a fost expusă pentru prima data in 1910 la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural national.
”Lui Brâncuşi îi era foarte dragă «Cuminţenia pământului» pentru că absorbea în ea multe dintre tâlcurile poporului nostru, atât de intraductibile. Titlul însuşi ne e greu nouă să-l explicăm. Sculptorul, deja mutat la Paris, cerea să aibă întotdeauna un asterix care să-l traducă în limba română. Rămâne în jurul lui o aură de mister. O necunoscută care-i sporeşte farmecul. Asta ne face să ne desprindem greu de mica-marea sculptură. Ne identificăm cu ea, ne reprezintă”, a declarat Ruxandra Garofeanu, critic de artă şi preşedinte al Centrului Cultural ArtSociety, potrivit artmark.ro.
Sculptura a fost evaluată, în septembrie 2014, la 20 de milioane de euro. Ea face parte dintr-o colecţie privată şi a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, imediat după Revoluţie.
Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu.
Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti, iar în 1906 şi-a expus pentru prima dată lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907, a fost prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza lucrării „Poarta Sărutului”, care face parte din ansamblul de la Târgu-Jiu, alături de „Coloana infinitului” şi „Masa Tăcerii”.
Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului român, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, se află „Rugăciunea”, ”Cuminţenia Pământului” şi „Domnişoara Pogany”.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în noiembrie 2015, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi – 19 februarie – ca sărbătoare naţională.