CURS BNR: Atenţie la chiriile şi ratele în euro. Cotaţii CURS VALUTAR

CURS BNR, CURS VALUTAR. Rata de schimb anunţată joi este cu 1,47 bani (0,33%) peste cea publicată miercuri, de 4,4779 lei/euro.

În ultimele două şedinţe, leul s-a depreciat cu 0,45% în raport cu euro luând în calcul cursurile de referinţă anunţate de BNR. Rata de joi este cu 2,03 bani peste cea de marţi, de 4,4723 lei/euro.

„O pierdere de 0,5% în ultimele două şedinţe nu indică neapărat începutul unei tendinţe de depreciere pentru leu. Totuşi, într-o perspectivă regională, leul a avut evoluţii mai slabe în ultimele două zile, pe măsură ce turbulenţele în scădere din climatul extern au făcut loc tensiunilor politice interne. Dacă primele au fost întâmpinate cu intervenţii valutare consistente din partea BNR, credem că

şi cele din urmă vor conduce la un comportament similar în cazul în care vor afecta semnificativ leul. Iar perspectiva unor potenţialele intervenţii oficiale în piaţa valutară ar trebui să menţină leul în intervale reduse în următoarele zile, posibil între 4,48-4,49/euro astăzi”, afirmă analiştii ING Bank într-o notă transmisă, joi dimineaţă.

Alte articole

Scad ratele românilor! Indicele ROBOR la 3 luni a coborât marţi la 6,11%, cel mai mic nivel înregistrat din 2022

Se schimbă valoarea banilor. Euro va trece de 5 lei, inflaţia în scădere. Oamenii de afaceri anunţă recesiune

CURS BNR, CURS VALUTAR. Analiştii menţionează că evoluţia ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piaţa monetară interbancară sugerează temeri în creştere ale jucătorilor privind noi intervenţii ale băncii centrale pe măsură ce
rata de schimb se apropie de 4,5 lei/euro.

„În urma unor intervenţii valutare semnificative în ianuarie ce estimăm că ar fi extras lichiditate din piaţă însumând circa 7 miliarde lei, dimensiunea excesului de lichiditate rămas pare foarte mică (credem că acesta este în jur de 3 miliarde lei). Ne reiterăm aşadar prognoza că, pe fondul recentelor tensiuni politice, ratele pe termen scurt vor persista la niveluri ridicate o perioadă mai îndelungată decât în precedentul episod similar din decembrie. Mai mult, inflaţia peste aşteptări din ianuarie ar fi putut exercita o presiune de creştere a ratelor”, mai notează analiştii ING Bank.

CURS BNR, CURS VALUTAR Leul a scăzut joi şi în raport cu dolarul american, pentru a doua zi consecutiv, cursul de referinţă urcând cu 0,35 bani (0,11%), de la 3,2828 lei/dolar la 3,2863 lei/dolar. În ultimele două zile, rata de schimb a avansat cu 1,5 bani (0,46%), de la 3,2713 lei/dolar în şedinţa de marţi.

Totodată, cursul de referinţă leu/franc elveţian a crescut joi cu 2,09 bani (0,57%), de la 3,6563 lei/franc la 3,6772 lei/franc. Paritatea de joi este cu 2,35 bani (0,64%) peste cea de marţi, de 3,6537 lei/franc.

Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

La debutul şedinţei de joi, euro a fost tranzacţionat la 4,4860 lei, uşor peste ultimele cotaţii de miercuri, de 4,4855 – 4,4870 lei/euro.

Ulterior, rata de schimb a fluctuat foarte uşor, în cadrul unor transferuri cu volume reduse. Cel mai redus nivel tranzacţionat în prima parte a şedinţei a fost de 4,4860 lei/euro, iar maximul a fost de 4,4980 lei/euro.

La scurt timp după ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4920 – 4,4940 lei, cu 0,65 – 0,7 bani (0,14% – 0,15%) peste închiderea de miercuri.

În acelaşi timp, zlotul şi forintul erau în scădere cu 0,3% şi, respectiv, cu 1% în raport cu euro.

Ratele medii ale dobânzilor afişate joi pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au continuat să crească şi au ajuns la 3,98% – 4,48% pe an, după ce miercuri au avansat la 3,52% – 4,02% pe an. Dobânzile sunt mai ridicate decât rata dobânzii de politică monetară, de 3,5% pe an.

În acelaşi timp, ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână au crescut la 3,96% – 4,46% pe an, de la 3,51% – 4,01% pe an în ziua anterioară.

Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru creditele în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a urcat de la 3,49% pe an la 3,59% pe an.

CURS BNR. Anunţ important al lui Isărescu legat de CURSUL VALUTAR

CURS BNR, CURS VALUTAR. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că ar fi nevoie de o nouă piaţă valutară şi s-ar putea reveni la un curs dual sau triplu dacă banca centrală nu ar vinde în piaţă valuta atrasă de Ministerul Finanţelor Publice prin emisiuni de obligaţiuni.

CURS BNR, CURS VALUTAR. El a dat ca exemplu comentariul unui „distins profesor de economie” legat de piaţa valutară din România, care apreciază că Banca Naţională trebuie să lase cursul liber, determinat doar de cerere şi ofertă şi să nu intervină în piaţă.

„Las la o parte faptul că, de vreo 15 ani, pe site-ul Băncii Naţionale noi vorbim despre flotare controlată şi spunem că ne rezervăm dreptul să intervenim când există o volatilitate mai mare, dar chiar cu câteva zile înainte am explicat despre vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe. Fac ele parte din oferta de valute de pe piaţă sau nu, mai ales când sunt sume mari?”, a spus Isărescu la seminarul „Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România”, organizat la BNR, la care au fost prezenţi premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Guvernatorul a amintit că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu două miliarde dolari de pe piaţa SUA pe 15 ianuarie pentru a finanţa deficitul bugetar, „adică a acoperi prin transformarea dolarilor în lei cheltuielile care sunt mai mari decât veniturile şi vinde această sumă”. Totodată, el a explicat din nou că toate conturile MFP sunt ţinute la Banca Naţională, care face emisiunea monetară şi vinde suma în piaţă.

„Şi întrebarea este, în concepţia dânsului (a profesorului menţionat – n.r.) şi a multora care vorbesc despre cursul liber stabilit de cerere şi ofertă, aceste vânzări ale Ministerului de Finanţe fac parte din oferta pieţei? Dacă nu fac parte din oferta pieţei înseamnă că trebuie să creăm o altă piaţă pentru operaţiuni guvernamentale şi să revenim la curs dual, la cursuri triple. Asta se doreşte?”, a atras atenţia şeful băncii centrale.

Referindu-se la piaţa de capital din România, el a arătat că bursa trebuie să se maturizeze, după 20 de ani de existenţă, şi „să iasă de sub imperiul traderilor”, devenind astfel o alternativă de finanţare la băncile comerciale.

„Este nevoie de maturizarea bursei, de ieşirea de sub imperiul traderilor şi de dezvoltarea bursei în piaţa de capital pentru finanţarea companiilor. Este nevoie de relansarea unui parteneriat între burse şi autorităţi, guvern, pieţe financiare”, a spus guvernatorul.

El a opinat că preferă o evoluţie rapidă a bursei la acest moment decât o revoluţie a acesteia, o schimbare a lucrurilor „peste noapte”, mai ales că 2014 este an electoral şi totul se poate politiza.

„O capcană ar fi ca după 20 de ani în care piaţa de capital din România şi bursa au evoluat cum au evoluat să vrem acum să le facem pe toate. Dacă cuvintele mele nu vor fi înţelese greşit, aş prefera o evoluţie rapidă unei revoluţii aşa, vrem să schimbăm peste noapte lucrurile. Noi trebuie să avem în vedere şi faptul că suntem în an electoral, politizarea se face foarte repede, de aici ne trebuie ceva răbdare şi mai ales capacitatea de a explica din nou, şi din nou, şi din nou, şi din nou nu ştiu de câte ori măsurile care se discută aici. Există tendinţa bineînteles ca ele să fie politizate şi atunci toate eforturile noastre vor fi date peste cap”, a continuat Isărescu.

El a îndemnat participanţii la seminar să aibă răbdare să explice cum cred că trebuie făcute lucrurile pentru ca Bursa de Valori din România să meargă înainte, astfel încât toată lumea să înţeleagă, fără a exista riscul pe care l-a menţionat.