CURS BNR: Cum evoluează vineri, 30 ianuarie, FRANCUL ELVEŢIAN ŞI EURO. Cotaţii CURS VALUTAR

CURS BNR: Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB).

CURS BNR. Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut joi cu 2%, la 4,2748 lei, şi a înregistrat astfel a patra şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vinerea trecută, în timp ce dolarul a crescut cu 0,77 bani, la 3,9335 lei, iar euro a coborât cu 1,34 bani, la 4,4451 lei.

Referinţa pentru franc a coborât cu 8,84 bani, de la 4,3632 lei miercuri la 4,2748 lei, evoluţia fiind determinată de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe, dar şi de întărirea leului în raport cu euro.

Cursul BNR de joi:  

Francul elveţian	4,2748	-0,0884	-2,1%
Euro	4,4451	-0,0134	-0,30 %
Dolar american	3,9335	+0,0077	+0,20 %

 

 

CURS BNR: Băncile pot propune clienţilor cu credite în franci elveţieni soluţii care să menţina rata lunară în lei la un nivel apropiat celui din decembrie 2014, conversia în lei şi/sau acordarea unui discount aplicat la sold sau reducerea temporară a dobânzii, măsurile fiind agreate joi cu BNR şi ARB.

ăncile care au acordat credite în franci elveţieni au avut joi, la Banca Naţională, o întâlnire de lucru cu conducerea executivă a BNR şi cu cea a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), pentru „a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei”, potrivit unui comunicat al BNR.

Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.

„Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden – sharing) aplicat şi pe plan internaţional„, se spune în comunicatul BNR.

Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor „Electoratei” îmbunătăţite.

Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

„Soluţiile sunt complementare. Fiecare bancă poate aplica un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz”, se precizează în comunicat.

Cele trei părţi au agreat ca negocierea oricărei soluţii să fie bine ţintită către persoanele cu reale dificultăţi la plata ratelor, să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării, să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar, respectiv să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi.

„Banca Naţională protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale. Banca Naţională subliniază că situaţia creditării în CHF nu reprezintă un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse în PIB), dar adoptarea unor măsuri inadecvate poate induce un astfel de risc”, se spune în comunicat.

Totodată, măsurile trebuie să evite crearea de „hazard moral”, adică să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor privind neplata serviciului datoriei şi să nu discrimineze debitorii în alte monede (lei, euro, dolari), dar şi să nu restricţioneze libera circulaţie a capitalului.

BNR transmite că nu există o singură situaţie general valabilă pentru care să fie aplicată o singură abordare general valabilă, astfel că multitudinea de situaţii individuale poate fi abordată cu soluţii diferenţiate.

Fiecare bancă va evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor.

Referinţa pentru franc a scăzut joi cu 8,84 bani, la 4,2748 lei, de la 4,3632 lei miercuri, evoluţia fiind determinată de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe, dar şi de întărirea leului în raport cu euro.

Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

â