CURS BNR. Cursul de schimb leu/euro a urcat miercuri peste nivelul de 4,48 unităţi pe piaţa interbancară, pentru prima dată de la finele lunii iunie, iar în următoarele zile a fluctuat în jurul acestui nivel.
La deschiderea şedinţei interbancare de marţi, euro a fost cotat la 4,4780 – 4,4800 lei, cu 0,3 – 0,45 bani (0,1%) sub nivelurile de luni din jurul orei 16:30, de 4,4825 – 4,4830 lei/euro.
Ulterior, unele ordine de vânzare de euro plasate de jucători locali au dus cotaţiile sub 4,47 lei/euro, iar cel mai redus nivel tranzacţionat a fost de 4,4660 lei/euro.
La scurt timp după ora 10:00, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4680 – 4,4700 lei, cu 1,3 – 1,45 bani (0,3%) sub nivelurile de la închiderea şedinţei precedente.
„Piaţa este liniştită şi volumele de tranzacţionare sunt mici. Cursul a scăzut pe fondul unor ordine de vânzare plasate de jucători locali, în timp ce jucătorii străini nu sunt prezenţi la tranzacţionare”, a afirmat un dealer.
După prima oră a şedinţei de la Bucureşti, zlotul şi forintul erau în stagnare în raport cu euro.
CURS BNR. Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut nesemnificativ luni, de la 4,4754 lei/euro la 4,4756 lei/euro. Rata de schimb a urcat joi la 4,4806 lei/euro şi a atins cel mai ridicat nivel de după 12 septembrie, însă vineri a scăzut la 4,4754 lei/euro.
Cursul de referinţă leu/dolar american a scăzut luni cu 0,52 bani (0,16%), de la 3,2771 unităţi la 3,2719 unităţi. Paritatea a fost vineri la maximul ultimelor două săptămâni.
Pe de altă parte, cursul leu/franc elveţian a crescut cu 0,14 bani (0,04%), de la 3,6498 lei/franc la 3,6512 lei/franc.
Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Dobânzile afişate marţi dimineaţă de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au crescut uşor, de la 0,87% – 1,37% pe an la 1,75% – 2,25% pe an, în condiţiile în care marţi a început o nouă perioadă în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii cerute de BNR. Dobânzile sunt încă mult sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, aflată la 4% pe an, minim istoric.
Pe de altă parte, dobânzile practicate de băncile comerciale sunt peste dobânda la facilitatea de depozit practicată de BNR, de 1% pe an.