Cursa pentru șefia NATO. Klaus Iohannis are șanse foarte mici să preia ștafeta de la Jens Stoltenberg

Klaus Iohannis are șanse foarte mici să preia ștafeta de la Jens Stoltenberg. Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, expiră în luna septembrie a acestui an, însă nu este exclusă varianta prelungirii acestuia.

Citește și Klaus Iohannis, despre posibilitatea de a deveni următorul secretar general NATO. „Aș analiza foarte serios propunerea”

Klaus Iohannis are șanse foarte mici să preia ștafeta de la Jens Stoltenberg

Cu toate acestea, în spațiul public a apărut o listă a potențialilor candidați pentru șefia NATO printre care se numără și președintele României, Klaus Iohannis.

Analiza celebrei publicații scoate la iveală faptul că șansele lui Klaus Iohannis de a prelua șefia NATO sunt foarte mici și asta din cauză că există riscul unui veto din partea Ungariei, dar şi o împotrivire din partea celor care consideră că a venit timpul ca în fruntea alianţei militare să ajungă o femeie.

Alte articole

Sondaj INSCOP – 88,1% dintre români se opun ieşirii din NATO şi UE, românii nu vor Ro-Exit

AUR cere convocarea în sesiune extraordinară a Parlamentului pentru suspendarea lui Iohannis: „Românii nu mai acceptă ca ţara lor să fie capturată de interese ilegitime. Am auzit vocea oamenilor din ţară şi din diaspora”

”Un şef bun la NATO este mai important ca niciodată în acest moment, dar puţini sunt cei care se potrivesc. În contextul în care războiul face ravagii în Europa, a început cursa pentru găsirea viitorului șef al NATO. Sentimentul general, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că este timpul pentru aer proaspăt. Dar aliații ar putea sfârși prin a juca în siguranță până la urmă și a rămâne cu Stoltenberg”, scrie Politico.

Publicația subliniază faptul că războiul din Ucraina cântărește și în același timp complică foarte mult decizia, liderilor celor 30 de ţări membre NATO și asta pentru că următorul secretar general trebuie să asigure un echilibru dificil, pentru a încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei şi să consolideze apărarea proprie a alianței – totul în timp ce, oficial, aceasta rămâne în afara conflictului. Puţini sunt cei care trec testul pentru acest rol extrem de sensibil.

În aceste momente există trei ipoteze pe care un diplomat european de rang înalt le-a făcut publice.

Prima ipoteză este cea a prelungirii mandatului lui Jens Stoltenberg, care se pare că este cea mai vehiculată opțiune.

A doua ipoteză susține candidatura premierului olandez Mark Rutte, premierului estonian Kaja Kallas și a secretarului britanic al apărării Ben Wallace.

Iar cea de a treia include nume mai puțin menționate, precum: premierul lituanian Ingrida Šimonytė, președintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, ori președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen din Germania. Întrucât toți secretarii generali ai NATO au fost până acum bărbați, există presiuni în rândurile acestora pentru a numi o femeie.

Mandatul lui Jens Stoltenberg a fost prelungit  în martie anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina, iar  acum că o altă prelungire chiar dacă e de scurtă durată, este o posibilitate serioasă. „Stoltenberg vrea să rămână”, a declarat diplomatul NATO de rang înalt.

Cu toate acestea, acordarea unei prelungiri scurte a mandatului lui Stoltenberg ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să intre în coliziune cu propria competiție pentru posturile de conducere ale UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidențiale din SUA – un rezultat pe care unii aliați ar prefera să îl evite.

În aceste momente, liderii statelor membre NATO văd candidații din Europa de Est ca fiind deosebit de potriviți. Slovaca Čaputová, din Slovacia, bifează ambele căsuțe ca o candidată din est, deși numele ei este menționat mai rar în cercurile alianței. Un purtător de cuvânt al lui Čaputová a declarat că aceasta este concentrată pe slujba sa actuală, dar a precizat că posibilitatea ca o slovacă să fie vehiculată pentru postul din NATO este „o reflectare puternică a deciziilor noastre externe și de securitate”.

Klaus Iohannis este un alt posibil candidat, însă el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine și opoziție din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin.

Totuși, președintele Klaus Iohannis nu a exclus public posibilitatea de a ajunge șef NATO.

Întrebat  dacă ar accepta să fie viitorul secretar general al NATO după expirarea mandatului lui Jens Stoltenberg, președintele Klaus Iohannis a răspuns: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.

Citește și Sondaj IRES: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, peste Iohannis, Ciolacu și Ciucă la capitolul încredere