Joi, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2151 alin.(8) din Codul de procedură penală, care prevede că „în cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „în primă instanţă” cuprinsă în art.2151 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a reţinut lipsa termenelor şi a duratei maxime pentru care măsura preventivă a controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe cauţiune pot fi dispuse.
Astfel, urmare a deciziilor prin care legiuitorul a reglementat termenul şi durata maximă pentru această măsură, nu a reglementat şi o durată maximă a acestei măsuri pentru etapa procesuală a apelului, se arată într-un comunicat de presă.
„În acest context, Curtea a constatat că legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a reglementa durata maximă a măsurii controlului judiciar pentru toate etapele procesuale în care aceasta se poate dispune, ceea ce contravine prevederilor art.20, art.23, art.25, art.26, art.39, art.41, art.45 şi art.53 din Constituţie, pe de-o parte, şi art.147 alin.(4) din Constituţie, potrivit căruia deciziile pronunţate de Curtea Constituţională sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, adică vizează cu aceleaşi efecte toate autorităţile publice şi toate subiectele individuale de drept, pe de altă parte”, transmite Curtea Constituţională.