Curtea Constituțională de la Chișinău ia în calcul scoaterea în afara legii a Partidului ȘOR. Susținătorii protestează în fața instituției: ”Vrem cu Rusia!”

Magistraţii Curţii Constituţionale s-au întrunit pentru a treia zi consecutiv, pentru a examina sesizarea privind verificarea constituţionalităţii Partidului „ŞOR”, după ce guvernul condus de fostul premier Natalia Gavriliţa a aprobat în noiembrie anul trecut un proiect de Hotărâre de Guvern, prin care Ministerul Justiţiei a propus verificarea constituţionalităţii Partidului „ŞOR”.

La şedinţa de vineri a Curţii Constituţionale a venit şi vicepreşedinta formaţiunii, deputata Partidului „ŞOR” Marina Tauber, care este vizată de o măsură judiciară de arest la domiciliu, informează News.ro.

Apărarea a cerut sistarea procesului în baza unor circumstanţe care, potrivit avocaţilor, ar demonstra că sesizarea nu ar ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Cererea a fost, însă, respinsă.

În cadrul şedinţei, deputatul Partidului „ŞOR” Denis Ulanov a început să-şi prezinte poziţia faţă de examinarea sesizării în limba rusă, moment în care avocaţii Guvernului au solicitat să fie asigurată traducerea în limba română, relatează TV8.md.

Alte articole

Augustin Zegrean spune că judecătorii CCR nu se lasă intimidați de nimeni. ”Elon Musk nu cunoaște, JD Vance spune că alegerile au fost influențate – e o greșeală”

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

Între timp, afară, simpatizanţii partidului se declară nostalgici după timpurile sovietice şi sunt împotriva actualei guvernări, relatează NewsMaker.

„Cu Rusia a fost bine – învăţământ gratuit, apartamente gratuite – de toate am avut. Acum ce avem? Vrem cu Rusia!”, au declarat protestatarii pentru reporterii NewsMaker. „Noi am trăit cu Rusia. A fost foarte bine. Acum nu vedem nimic. Suntem abandonaţi”, arată aceşti moldoveni nemulţumiţi.

Citește și: O pensionară din Rusia a lăsat un bilet pe mormântul părinților lui Putin: ”E un maniac, luați-l la voi”. Ce pedeapsă a primit femeia

„Ieşim în stradă noi, bătrânii, care am trăit cu ruşii şi care ştiu cum s-a trăit atunci, ca aceştia tineri nu ştiu cum a fost înainte vremea. Ei gândesc că acum e bine. O să se mântuie (termine – n.r.) Europa. Vrem să trăim cu ruşii. Cu ruşii am învăţat, cu ruşii mi-am învăţat copiii”, spune un protestatar mai în vârstă.

„Datorită Rusiei a fost construită Moldova.mRusia a construit Moldova. Unde sunt întreprinderile? Nimic nu este. Totul este vândut”, arată aceşti manifestanţi nostalgici.

Simpatizanţii lui Şor le cer autorităţilor, în special preşedintei Maia Sandu, să iasă mai des în faţa poporului, pentru a afla problemele cu care se confruntă. „De ce nu iese în faţa oamenilor? De ce merge în SUA, de ce nu este aici, cu noi? Trebuie să asculte poporul” – spun ei referindu-se la faptul că preşedinta Republicii Moldova este în prezent într-un turneu în Canada şi SUA.

Manifestanţii nu vor ca Partidul „ŞOR” să fie scos în afara legii. „Nu au dreptul să facă asta. Nu au avut dreptul să schimbe nici limba, pentru că la noi e Moldova, iar limba – moldovenească”. „Nu au dreptul să interzică. Cu ce ocazie? Doar Partidul „ŞOR” încalcă? Cum a fost ales preşedintă Maia Sandu? Diaspora a ales, nu moldovenii”, declară protestatarii.

Toate aceste evoluţii din Republica Moldova au loc în condiţiile în care forţele prooccidentale ale ţării, în frunte cu preşedinta Maia Sandu, au convocat peste o săptămână, la 21 mai, un mare miting în piaţa centrală din Chişinău pentru ca locuitorii Republicii Moldova să-şi arate sprijinul pentru valorile europene. Zilele trecute, Maia Sandu a înregistrat un mesaj video, prin care invită şi moldovenii din străinătate să se adune în oraşele în care sunt stabiliţi, pe 21 mai, în semn de solidaritate cu cei care vor veni la evenimentul din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Republica Moldova găzduieşte la 1 iunie zeci de şefi de stat, de guvern şi de instituţii ale Uniunii Europene la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), al doilea al acestui forum care reuneşte statele membre ale UE şi alte 17 ţări europene.

Citește și: Lupte crâncene în Bahmut: brigăzile forţele armate ucrainene iau cu asalt poziţiile inamice. Rusia a lansat 28 de atacuri aeriene asupra teritoriilor ucrainene