CCR: Nu există conflict juridic între puterile statului legat de OUG 13. Guvernul a acţionat legal

UPDATE Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului. CCR a respins, astfel, sesizările făcute de președintele Klaus Iohannis și șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, pe tema OUG care modifică legile penale, în care a fost invocat un conflict juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească şi cea executivă, respectiv dintre Parlament şi Guvern. Sesizările se referă în principal la forma în care a fost emisă OUG, şi nu la prevederile ei punctuale.

„In mod exceptional, chiar prin Constitutie, Guvernul poate fi delegat sa emita ordonante de urgenta. In cazul ordonantei de urgenta, aceasta delegare e mai larga, Guvernul putand sa le dea, cand are o situatie exceptionala. In aceasta privinta nu exista un conflict, pentru ca Guvernul a actionat legal in sfera lui de competente de a emite ordonante. Urgenta nu este de competenta Curtii sa cercetareze in aceasta sesizare. Noi nu analizam aici actul, ci actiuni care incalca atributii. Este dreptul Guvernului sa aprecieze si urgenta si continutul ordonantei. Neexistand un asemenea conflict, CCR a respins sesizarea. In situatia de fapt, noi am constatat ca nu exista un asemenea conflict nici intre autoritatea judecatoreasca si Guvern, nici intre Parlament si Guvern„, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Dorneanu a mai spus că CCR se va propunţa, joi, şi asupra sesizării Avocatului Poporului în privinţa ordonanţei abrogate.

„Conflictul cu autoritatea judecatoreasca, acesta ar fi fost valabil in masura in care Guvernul ar fi nesocotit o obligatie legala de a solicita un aviz obligatoriu„, a mai afirmat Dorneanu, spunand insa ca „CSM apreciaza excesiv ca acele prevederi ar fi indreptatit CSM sa de aviz in orice problema care priveste activitatea instantelor”.

Alte articole

Marcel Ciolacu, după acuzațiile dinspre PNL privind atacarea legii pensiilor militare la Curtea Constituțională: ”Întotdeauna, cei care au încercat să câştige alegerile prin minciună nu au câştigat nicio alegere”

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

CCR a discutat, miercuri, cererile președintelui Klaus Iohannis și șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.

COMUNICAT CCR

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională cu majoritate de voturi, a decis:

1. Curtea a constatat că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, întrucât decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Parlamentului. Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenţă proprie, prevăzută în mod expres de prevederile art.115 din Legea fundamentală.

Verificarea respectării condițiilor prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituție, precum și a constituționalității conținutului normativ al ordonanţei de urgență, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituționalitate declanșat ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, în condiţiile art.146 lit.d) din Constituţie, sau pe calea unui control de constituționalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, în condiţiile art.146 lit.a) din Constituţie, iar nu în temeiul textului constituţional al art.146 lit.e).

2. Curtea a constatat că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, să-și realizeze o atribuție constituțională privind avizarea actului normativ.

Guvernul nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz.

Avizul reglementat art.38 alin.(3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se referă doar la proiectele de acte normative ce privesc “activitatea autorităţii judecătoreşti”. În jurisprudența sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 și Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidență a sintagmei ”activitatea autorităţii judecătoreşti”, statuând că aceasta vizează doar actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reglementat în prezent prin Legea nr.303/2004, organizarea judiciară, reglementată în prezent prin Legea nr.304/2004, precum și actele normative privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. Prin aceeași jurisprudență, Curtea a stabilit că în cazul elaborării și emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligația solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigența acestei autorități publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu ”activității autorităţii judecătoreşti” depășește sfera atribuțiilor sale constituționale. Instanţele judecătoreşti, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești, au misiunea constituţională de a realiza justiţia, în temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentală, de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, în temeiul art.131 alin.(1) din Constituție, respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției, în temeiul normei constituționale cuprinse în art.134 alin.(4), și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului României, Camerei Deputaților și Senatului României.

Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

UPDATE Pledoariile susţinute de reprezentanţii CSM, Preşedinţiei, ai Senatului şi Camerei Deputaţilor s-au încheiat.

Curtea Constituţională a intrat în dezbatere şi va anunţa decizia în privinţa constituţionalităţii OUG 13, abrogatăîntre timnp, a anunţat Valer Dorneanu, preşedintele Curţii.

Cele două sesizări sunt diferite în natura lor faţă de cea trimisă vineri de Avocatul Poporului, care a atacat atât forma, cât şi fondul OUG 13.

Sesizările au fost făcute pe tema unui conflict între două puteri ale statului, Parlament şi Guvern, preşedintele şi CSM criticând faptul că Executivul a legiferat prin delegare în locul Parlamentului într-o speţă în care nu avea dreptul constituţional, motivând o „urgenţă” care nu se susţine legal.

Şedinţa de miercuri urmează să înceapă la ora 11.00.

La şedinţa de miercuri a fost invitat şi preşedintele Klaus Iohannis, ca autor al sesizării, deşi el nu are calitate procesuală. Administraţia Prezidenţială va fi reprezentantă de un jurist. Iohannis nu a confirmat prezenţa, iar pe programul oficial al şefului statului nu se află şi şedinţa CCR.

Conflictele de natură juridică pot fi soluţionate de Curte şi după ce acestea sunt rezolvate (în speţă, prin abrogarea OUG 13, aşa cum s-a întâmplat duminică), existând precedente, în care judecătorii au dezbătut pe fond sesizarea şi eu emis concluzii, cu toate că au notat că problema a fost între timp soluţionată.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat, luni, la Palatul Parlamentului, că sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului împotriva ordonanţei de urgenţă nr. 13 de modificare a codurilor penale, precum şi sezizările de conflict juridic constituţional între puterile statului ridicate de preşedintele Iohannis şi de CSM vor fi dezbătute săptămâna aceasta, miercuri sau joi, Curtea urmând să se pronunţe dacă acestea mai sunt admisibile având în vedere abrogarea OUG 13/2017.

Sesizarea Avocatului Poporului – care contestă pe fond dispoziţiile OUG 13, deja abrogată – ar putea fi însă respinsă ca inadmisibilă, având în vedere că actul normativ nu mai este în vigoare.

Sesizarea Avocatului Poporului asupra ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind dezincriminarea mai multor infracţiuni a fost înregistrată vineri la Curtea Constituţională (CCR), părţile implicate trebuind să trimită punctele de vedere până pe 7 februarie. Surse politice au declarat pentru News.ro că judecarea sesizării de neconstituţionalitate ar putea avea loc până pe 10 februarie.

Părţile implicate în această speţă, Guvernul, Camera Deputaţilor şi Senatul, au trimis puncte de vedere către CCR până marţi, 7 februarie.

Tot până pe 7 februarie au fost trimise puncte de vedere ale părţile implicate şi în privinţa celor două sesizări privind conflictul juridic de natură constituţională în puterile statului, trimise zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis şi de către CSM.

Guvernul a aprobat duminică ordonanţa de urgenţă prin care este abrogată OUG 13/2017 prin care au fost modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial şi a fost înregistrat la Parlament pentru dezbatere tot duminică, zi în care a intrat şi în vigoare.

O decizie, însă, este greu de anticipat, mai ales pentru că, potrivit configuraţiei Curţii Constituţionale (CCR), niciun partid sau forţă politică nu deţine majoritatea voturilor necesare. Astfel, social-democraţii au trei judecători numiţi, incusiv preşedintele CCR, liberalii au doi judecători, dintre care unul este moştenit de la fostul PDL, iar unul de pe vremea USL, UDMR are un judecător numit, preşedintele Iohannis a numit şi el un judecător, în vreme ce doi magistraţi ai Curţii sunt de pe vremea fostului şef al statului Traian Băsescu.

Judecătorii Curţii nu au mai judecat în perioada recentă conflicte juridice de natură constituţională între instituţiile statului, ele fiind supuse mai degrabă interpretării unei situaţii prin prisma legislaţiei şi nu a legii în sine.

Social-democraţii au reuşit să impună nu mai puţin de trei judecători la Curtea Constituţională în ultimii ani. De asemenea, PSD deţine şi preşedinţia CCR prin Valer Dorneanu, fost deputat social-democrat, numit de Camera Deputaţilor în 2013. Un alt judecător numit de majoritatea PSD este Maya Teodoroiu, votată de Senat în 2015, după demisia de la CCR a lui Toni Greblă în urma acuzaţiilor de corupţie. Cel de-al treilea judecător care a ajuns la Curte cu susţinerea PSD este Marian Enache, fost deputat FSN, PDSR şi PSD, numit şi el de Camera Deputaţilor în 2016.

Odată cu reînnoirea Curţii Constituţionale, în vara lui 2016, liberalii au pierdut unul dintre cei trei judecători pe care îi numiseră de-a lungul timpului. Astfel, cei doi judecători constituţionali susţinuţu de PNL şi care au rămas în funcţie sunt Ştefan Minea, profesor de drept constituţional la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, numit de PDL în 2010, şi Mona Pivniceru, fost ministru al Justiţiei în perioada USL, numită în 2013.

UDMR şi-a păstrat locul la Curtea Constituţională lăsat liber în 2016 de Valentin-Zoltán Puskás, căruia i-a expirat mandatul. În schimbul sprijinului acordat social-democraţilor pentru numirea lui Marian Enache, maghiarii au primit voturile PSD pentru impunerea lui Attila Varga ca judecător constituţional.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut şi el prima nominalizare de judecător al Curţii Constituţionale în vara lui 2016 în persoana Liviei Stanciu, fosta preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Doi dintre judecătorii CCR au rămas de pe vremea lui Traian Băsescu: Petre Lăzăroiu, numit în 2010, şi Daniel Morar, fostul procuror-şef DNA, numit în 2013.

Curtea Constituţională este compusă din nouă judecători, iar deciziile se iau cu majoritatea de minimum cinci voturi. De nenumărate ori, mai ales în situaţii sensibile în care CCR a avut de arbitrat conflicte între puterile statului sau a avut pe masă dosare sensibile, au existat acuzaţii referitoare la faptul că voturile judecătorilor ar fi reflectat opţiunea taberei politice care i-a promovat.