Curtea Constituţională: Legea care prevede superimunitatea judecătorilor CCR, parţial neconstituţională

Scopul creării unei protecţii speciale a unor funcţii publice este de a împiedica eventuale abuzuri, nu de a împiedica urmărirea penală, potrivit deciziei adoptate marţi de Curtea Constituţională a României prin care a fost admisă parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea judecătorilor constituţionali.

CCR precizează, într-un comunicat transmis AGERPRES, că a admis cu majoritate de voturi obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 47/1992, referitoare la sintagmele „urmărirea penală” şi „la cererea ministrului Justiţiei”, sunt neconstituţionale.

„Curtea a constatat că introducerea unei terţe autorităţi în procedura de ridicare a imunităţii, parte componentă a puterii executive, care nu are nicio competenţă cu privire la aspectele de natură procesual penală cercetate şi sesizate, contravine nu numai prerogativelor constituţionale ale Ministerului Public şi, implicit, principiului separaţiei puterilor în stat, ci şi, prin consecinţele pe care dreptul de veto pe care ministrul Justiţiei îl poate exercita potrivit legii, deturnează însăşi instituţia imunităţii. Astfel, scopul creării unei protecţii speciale a unor funcţii publice este acela de a împiedica eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcţia publică, iar nu de a împiedica cercetarea penală, desfăşurată cu respectarea prevederilor legale”, se arată în comunicat.

În consecinţă, s-a constatat că norma care prevede că ministrul Justiţiei este titularul cererii de încuviinţare a măsurilor procesual penale care vizează un judecător al CCR contravine prevederilor constituţionale.

Alte articole

Curtea Consituțională dă undă verde legii PSD de plafonare a dobânzilor nesimțite de 800%. Inițiatorul legii, senatorul Daniel Zamfir: S-a sfârșit calvarul!

Curtea Constituțională de la Chișinău ia în calcul scoaterea în afara legii a Partidului ȘOR. Susținătorii protestează în fața instituției: ”Vrem cu Rusia!”

Curtea a analizat, totodată, în ce măsură imunitatea creată de legiuitor, prin sfera sa de întindere, nu constituie un privilegiu pentru categoria funcţiei publice pentru care este adoptată.

„Întrucât egalitatea în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, aplicarea unui tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Or, în situaţia de faţă, opţiunea legiuitorului pentru lărgirea sferei de incidenţă a inviolabilităţii judecătorului constituţional cu privire la măsura procesuală a începerii urmăririi penale apare ca un demers fără o justificare raţională, obiectivă şi rezonabilă, şi care dă naştere unui privilegiu”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, statutul şi independenţa judecătorului Curţii Constituţionale „nu pot fi invocate drept criterii obiective şi rezonabile care să justifice crearea unui regim juridic privilegiat al acestei magistraturi” din punct de vedere al imunităţii, ci, dimpotrivă, „obligă la justa şi echitabila aplicare a formelor de protecţie a mandatului constituţional”.

În consecinţă, Curtea a reţinut că sintagma „urmărire penală” din cuprinsul legii analizate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

CCR mai anunţă că a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor care reglementează posibilitatea înnoirii în funcţie, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deţinut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător.

„Trimiterea pe care norma constituţională a art. 142 alin. (5) o face la Legea nr. 47/1992, folosind sintagma ‘în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii’, vizează exclusiv reglementarea procedurii pe care autorităţile implicate în procesul de înnoire a Curţii au obligaţia să o urmeze (cuprinse, în prezent, în art. 68 alin. (1) şi (2) din lege) şi nicidecum eludarea interdicţiei prevăzute de art. 142 alin. (2) teza a treia din Constituţie cu privire la prelungirea sau înnoirea mandatului unui judecător constituţional”, se menţionează în comunicatul CCR.

Curtea a decis, totodată, să respingă ca neîntemeiate celelalte critici privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. CCR precizează că, în fundamentarea soluţiilor pronunţate, a luat în considerare şi recomandările Comisiei de la Veneţia

Sesizarea de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea şi functionarea CCR fost depusă în 23 februarie de 38 de senatori PNL şi USR, care spun că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziţii constitutionale care prevăd ca justiţia se infaptuieşte în numele legii şi că este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

Semnatarii sesizării spun că legea încalcă independenţa judecătorilor constituţionali, principiul separaţiei puterilor în stat, egalitatea cetăţenilor în faţă legii şi a autorităţilor publice şi recomandări ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, notează News.ro.

„Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru preşedintele României şi pentru membrii Guvernului”, arată senatorii PNL şi USR în sesizare.

Potrivit acestora, art. 66 alin. (1), (2) şi (3) din lege face posibilă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, respectiv reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui judecător al CCR, însă condiţiile legale în care se pot realiză aceste acte procesuale sunt dificil de realizat şi depind de voinţa exclusivă a unei autorităţi politice, respectiv Ministerul Justiţiei, precum şi de voinţa autorităţii administrativ-jurisdicţionale, plenul Curţii Constituţionale, „aspecte care conduc la aprecierea fermă a imposibilităţii înfăptuirii justiţiei cu privire la toate faptele penale comise de un judecător al Curţii”.

Propunerea legislativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale ar urmă să beneficieze de imunitate sporită, a fost adoptată de Senat în 14 februarie şi prevede că judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată făă încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR.

„Imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni. Au fost preluate condiţii prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar aparţine de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”, se arată în expunerea de motive.

„Judecătorii CCR nu pot pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judectăorului în cauză”, se menţionează în legea de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Potrivit formei adoptate pe 11 aprilie 2017 de Camera Deputaţilor, pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac doar de către Parchetul depe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ. Un alt alineat prevede ca, după încetarea mandatului de judecător CCR, acesta să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen. Aceeaşi propunere legislativă prevede ca, la încetarea mandatului de judecător CCR din motive medicale, acesta beneficiază de o sumă egală cu îndemnizaţia netă pe şase luni. Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat în forma aprobată de Camera Deputaţilor.