În 26 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu aspecte de neconstituţionalitate ale Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. „Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite (…) pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate”, preciza ICCJ.
De asemenea, legea a fost atacată la CCR şi de PNL, care susţine că actul normativ încălcă principiului bicameralismului dedus dispoziţiilor art. 61 alin.(2) şi ale art.75 din Constituţie, având deosebiri majore între forma adoptată în prima cameră sesizată, Senatul, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor. Prin urmare, liberalii solicită CCR să declare legea neconstituţională în ansamblu.
În 25 aprilie, Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat cu 170 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” şi şase abţineri proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor. Astfel prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.
O altă prevedere stabileşte că judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fara a fi sanctionate, jumatate din fracţia minimă de executat in sistemul penitenciar.
Astfel, hotărârea privind stabilirea măsurii aplicării acesteia se comunică deţinutului in termen de trei zile de la pronunţare, iar în situaţia in care a fost amânată aplicarea unei masuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta hotararea tot în trei zile de la comunicare ei, la judecătoria din raza locului de deţinere, dar hotărârea pronunţata de judecătorie este definitivă.
Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Astfel, judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, membrii comisiei au decis că este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani.
Proiectul mai prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent.
La decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.