Iohannis mai aşteaptă. CCR a AMÂNAT din nou o decizie în cazul incompatibilităţii aleşilor locali

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat marţi dezbaterile în cazul excepţiei privind dispoziţiile referitoare la incompatibilitatea aleşilor locali cu funcţia de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local.

Înainte de şedinţă, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că aleşii nu-şi vor mai pierde mandatul în cazul în care va fi declarat neconstituţional articolul privind incompatibilitatea acestora cu funcţia de reprezentant în adunările generale ale societatilor comerciale de interes local.

„Aleşii locali câştigă, li se anulează constatarea făcută de ANI. Dacă legea nu mai prevede că ei sunt în incompatibilitate, nu-i poate menţine nimeni în incompatibilitate. (…) Nu-şi mai pierd mandatul pentru acest motiv”, a declarat Zegrean.

În 4 noiembrie, CCR a decis repunerea pe rol, pentru 9 decembrie, a excepţiei ridicate de primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, deoarece judecătorii au apreciat că este nevoie de lămuriri suplimentare şi de dosarul de la Curtea de Apel Constanţa. Ulterior, Curtea a mai avut pe ordinea de zi dosare în care era ridicată aceeaşi excepţie, acestea fiind amânate tot pentru marţi, transmite Agerpres.

Alte articole

Crin Antonescu: Comisia de la Veneţia spune ce spunem noi toţi. Să explice încă o dată, eventual chiar reprezentanţii CCR, temeiurile anulării alegerilor

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

Iniţial, excepţia ridicată de primarul comunei Tuzla a fost dezbătută de CCR în 7 octombrie, însă a fost amânată pronunţarea pentru 4 noiembrie.

Excepţia ridicată se referă la neconstituţionalitatea art. 87 alin. (1) litera f din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Dispoziţiile atacate la CCR stabilesc: ”(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional’.

În 24 octombrie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia Stanciu, a declarat că în procese similare cu cel de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis judecata a fost suspendată până la soluţionarea pe 4 noiembrie a unei excepţii.

Ea a explicat că, deşi în această cauză nu a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, orice secţie a ÎCCJ trebuie să asigure o jurisprudenţă unitară, pentru că aceasta este preluată de judecătorii de la toate instanţele din ţară.

‘Tot de la colegi am înţeles că în alte cauze cu obiect similar a fost invocată la CCR excepţia de neconstituţionalitate parcă a textului articolului 87 alineatul 1 litera f din Legea 161/2003, text de lege care vizează exact incompatibilitatea despre care se discută în această cauză, a dosarului Iohannis. Tot de la colegi am înţeles că această excepţie de neconstituţionalitate are termen la CCR data de 4 noiembrie, iar instanţa supremă în cauze identice, cu obiect identic, înainte de a se cunoaşte că domnul Iohannis, care este parte în acest dosar, reprezenta candidatul formaţiunii politice pentru Preşedinţia României, în acele cauze instanţa supremă a suspendat judecata pentru a trimite la CCR dosarul să se pronunţe pe acea excepţie de neconstituţionalitate. Sigur, este decizia colegilor mei. Eu nu ştiu dacă vor aştepta răspunsul de la CCR sau nu’, afirma, la acea dată, Livia Stanciu.

Stanciu a explicat că, în general, admiterea de către CCR a unei excepţii determină revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, dacă aceasta este pronunţată înainte de răspunsul instanţei constituţionale.