Dosarul transferurilor trebuie rejudecat deoarece Curtea de Apel Bucureşti nu a audiat mai mulţi martori la solicitarea celor opt oameni din fotbal, se arată în motivarea deciziei luată pe 20 mai 2013 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ÎCCJ a dat publicităţii joi motivele pentru care a trimis dosarul transferurilor spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Două dintre cele trei judecătoare de la ÎCCJ care s-au ocupat de acest caz, Corina Jîjîie şi Lucia Rog, consideră că instanţa Curţii de Apel Bucureşti le-a încălcat celor opt oameni din fotbal – Gheorghe Popescu, Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Jean Pădureanu, Gheorghe Neţoiu şi fraţii Ioan şi Victor Becali – dreptul la un proces echitabil prin refuzul de a-i audia pe martorii Sică Puşcoci, Mircea Stoenescu, Gonzalo Anton San Juan şi Johan Versluis.
‘Se constată că martorii Sică Puşcoci, Mircea Stoenescu, Gonzalo Anton San Juan şi Johan Versluis nici măcar nu au fost audiaţi în faţa instanţei de fond, ci doar în cursul urmăririi penale, ultimii doi, prin comisie rogatorie, înainte de începerea urmăririi penale ‘in personam’, astfel că era necesar să se acorde inculpaţilor posibilitatea de a le adresa întrebări şi de a le contesta credibilitatea, mai ales că depoziţiile acestora au fost avute în vedere pentru reţinerea vinovăţiei’, se arată în motivare.
CITEŞTE ŞI: Un procuror explică următorii paşi în Dosarul Transferurilor. Vezi când se va termina procesul
De asemenea, trebuie audiaţi martorii Paul Cazan, Cătălin Marcel Lăzărescu, Dinu Gheorghe, Nicolae Marian Stanciu, Ion Ionică, Gheorghe Pecheanu, Doina Stamate, Cosmin Contra, Gabriel Sicoe, Nicolae Badea, Marius Valentin Petrina, Constantin Zotta, Cristian Iftimoaie, Marius Vorniceanu, Dumitru Popescu, Gheorghe Plugaru, Vladimir Cohn şi Ion Stan.
Instanţa supremă consideră că Gonzalo Anton San Juan şi Johan Versluis pot fi audiaţi la Curtea de Apel Bucureşti printr-un sistem de videoconferinţă.
ÎCCJ lasă la aprecierea judecătorilor de la CAB dacă este utilă efectuarea unei expertize în dosar sau dacă este de ajuns raportul întocmit de Garda Financiară.
Pe 20 mai 2013, ÎCCJ a decis trimiterea spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti a dosarului transferurilor în care opt oameni din fotbal sunt acuzaţi de spălare de bani şi evaziune fiscală.
Instanţa supremă a admis atunci recursurile formulate de Gheorghe Popescu, Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Jean Pădureanu, Gheorghe Neţoiu şi fraţii Ioan şi Victor Becali.
Această hotărâre a fost luată cu majoritate de voturi, în acest sens exprimându-se judecătoarele Corina Jîjîie şi Lucia Rog.
Pe 12 noiembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pe patronul clubului Rapid George Copos.
CAB a mai decis atunci condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a finanţatorului de la Gloria Bistriţa Jean Pădureanu, la patru ani de închisoare a fostului director al Clubului de Fotbal Oţelul Galaţi Mihai Stoica, la şapte ani de închisoare cu executare a fostului finanţator al FC Dinamo Bucureşti Cristian Borcea, la opt ani de închisoare cu executare a fostului impresar Ioan Becali, la şapte ani de închisoare cu executare a impresarului Victor Becali, la trei ani de închisoare cu suspendare a fostului angajat al firmei ‘Becali sport’ Gică Popescu şi la trei ani de închisoare cu suspendare a fostului acţionar la Clubul de Fotbal Dinamo Gheorghe Neţoiu.
DNA susţine că faptele săvârşite de cei opt inculpaţi au provocat un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal, o parte dintre banii obţinuţi din transferuri fiind ‘spălaţi’ prin intermediul unor firme off-shore.
Rechizitoriul întocmit de procurori se referă la 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.
Conform probatoriului administrat, între Copos, Borcea, fraţii Becali, Pădureanu, Popescu şi Neţoiu ar fi avut loc transferuri bancare din sumele sustrase, banii fiind viraţi reciproc în conturile personale, fără justificare.