Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti ar urma să pronunţe, miercuri, sentinţa definitivă în dosarul FNI, în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru spălare de bani.
În februarie 2015, Vîntu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la o pedeapsă de şase ani şi patru luni de închisoare, pentru spălare de bani, fiind achitat pentru instigare la delapidare. Instanţa i-a confiscat omului de afaceri şapte milioane de dolari.
În prezent, Vîntu este încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare, pedeapsă primită în iulie 2016, după ce a fost acuzat de devalizarea societăţii Petromservice.
În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul FNI, fiind acuzat de procurorii Parchetului instanţei supreme de spălare de bani şi instigare la delapidare.
Cercetările au vizat devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Băncii Agricolă (BA), Băncii de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Băncii Române de Scont.
Anchetatorii au susţinut că „activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului «Gelsor» (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu”.
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au mai spus că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a cumpărat, între 2003 şi 2012, diverse bunuri imobile cu banii rezultaţi din înşelăciunea în dauna investitorilor FNI.
„Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în dauna investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor”, au arătat procurorii, în septembrie 2012.
Anchetatorii au mai susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu a ştiut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune şi „a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi”.