Curtea de Apel Bucureşti judecă, luni, contestaţia PNL privind alegerea primarilor într-un singur tur

PNL a depus în 9 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de anulare a Hotărârii de Guvern care stabileşte data alegerilor locale, instanţa stabilind pentru luni 11 aprilie primul termen de judecată, la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În cadrul procesului în contencios administrativ, Guvernul, care are calitatea de pârât, depune la dosar o întâmpinare privind sesizarea PNL de anulare a HG 51/2016. La primul termen de judecată, PNL vrea să ridice excepţia de neconstituţionalitate privind organizarea alegerilor locale într-un tur de scrutin şi să ceară instanţei să sesizeze Curtea Constituţională. Curtea de Apel Bucureşti va stabili dacă cererea este admisibilă şi dacă trimite sesizarea la CCR.

PNL a recurs la această procedură deoarece hotărârile Guvernului nu pot fi atacate direct la Curtea Constituţională.

Liberalii susţin că organizarea alegerilor într-un singur tur de scrutin va duce la schimbarea a numai 16-17 procente dintre actualii aleşi locali, însă organizarea a două tururi de scrutin ar duce la peste 70 la sută de primari noi.

Alte articole

Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL: „Atacurile PSD influenţează în sens negativ guvernarea. Nu poţi avea o guvernare eficientă şi război politic în acelaşi timp”

Penelistul Ionuţ Stroe acuză voalat PSD de blat cu AUR pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale: „Niciun lider PSD nu a atacat radicalismul şi excesele AUR. Să fie o susținere reciprocă invizibilă?”

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, că încă mai există suficient timp pentru o decizie a Curţii Constituţionale, pentru extinderea procesului electoral prin organizarea turului doi la alegerile locale din luna iunie, potrivit news.ro.

„Solicitarea PNL adresată Curţii de Apel priveşte, în cadrul procedurii de contencios administrativ, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, fără a se ţine cont de condiţia majorităţii. Noi spunem că această formulă este neconstituţională pentru că ignoră acest principiu esenţial al democraţiei atunci când suntem în faţa unei decizii – majoritatea decide„, a spus Ionuţ Stroe.

El a arătat că alegerea într-un singur tur înseamnă „că o minoritate decide, iar primarul ales beneficiază doar de încrederea unei minorităţi, dar şi de neîncrederea unei majorităţi din comunitate, care nu l-a votat”.

„Aşadar, alegerile într-un singur tur considerăm că sunt constituţionale doar dacă mandatul de primar este obţinut cu cel puţin 50% plus 1 din voturile exprimare. Altfel, trebuie organizat al doilea tur cu primii doi clasaţi, pentru a îndeplini principiul majorităţii, la fel cum s-a întâmplat din 1992 până în 2012. Avem speranţa că acţiunea PNL va fi admisă de instanţă, iar ulterior Curtea Constituţională ne va da dreptate„, a mai declarat purtătorul de cuvânt al PNL.

Potrivit lui Ionuţ Stroe, încă există suficient timp pentru o decizie a CCR, iar admiterea solicitării liberalilor nu presupune altceva decât extinderea procesului electoral prin organizarea turului doi acolo unde se impune.

„Considerăm foarte importantă soluţionarea acestui caz întrucât trebuie să ştim dacă alegerile locale vor fi organizate corect şi dacă îndeplinesc rigorile minimale de legitimitate şi reprezentativitate„, a mai spus Ionuţ Stroe.

Copreşedintele PNL, Alina Grghiu, declara recent că dacă această solicitare nu se soluţionează înainte de momentul alegerilor, degeaba se mai tranşează după, pentru că aplicabilitatea va fi peste patru ani.

Potrivit acesteia, Constituţia prevede că alegerea cu minimum 50 la sută din voturi îndeplineşte condiţia de reprezentativitate, iar, în cazul unei decizii favorabile din partea CCR asupra sesizării PNL, va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin la două săptămâni după data de 5 iunie.

Potrivit HG 51/2016, care a intrat în vigoare în 22 martie, alegerile locale au loc în 5 iunie, pentru primari, consilii locale şi consilii judeţene.

La alegerile locale din acest an, preşedintele consiliului judeţean nu va mai fi ales prin vot direct, ci la fel ca înainte de 2008. Astfel, va fi desemnat preşedinte unul dintre consilierii judeţeni.