Conform sursei citate, în perioada 2009-2014, MCSI a realizat din fonduri de la bugetul de stat un proiect ineficient denumit „e-România 2′, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 52,058 milioane de lei.
De asemenea, în intervalul 2009-2011, acelaşi minister a efectuat, din fonduri bugetare de stat de 14,580 milioane lei, proiectul „Supercomputing”, abandonat imediat după efectuarea achiziţiei, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat.
Raportul Curţii de Conturi mai relevă că, în perioada 2008-2010, MCSI a utilizat, de la bugetul de stat, suma de 232.000 de lei pentru achiziţionarea a două studii, care însă „nu au fost utilizate conform scopului stabilit prin documentele prin care a fost fundamentată necesitatea lor, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu sumele suportate pentru achiziţionarea lor”.
În plus, din verificările efectuate asupra unui număr de nouă studii şi proiecte justificate de Ministerul Comunicaţiilor ca fiind utilizate pentru fundamentarea Strategiei eRomânia, pentru care instituţia a achitat suma de 8,980 milioane lei, s-a constatat că cinci dintre acestea nu au fost utilizate pentru scopul susţinut în momentul fundamentării achiziţiei, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 6,730 milioane de lei.
„MCSI a alocat şi plătit din fonduri bugetare suma de 4,650 milioane lei pentru achiziţia de servicii de consultanţă a 15 documentaţii reprezentând „Servicii de consultanţă în vederea pregătirii documentaţiei suport la cereri de finanţare prin accesarea fondurilor structurale’ pentru proiectele: „e-Guvernare’, „e-Urgenţe’, „e-Fraudă’, „e-România’, „e-Turism’, „e-Cultura’, „e-Justiţie’, „e-Asociativ’, „e-Participare’, „e-Sănătate’, „e-Educa.ie’, „e-Administraţie’, „e-Tax’, „Platforma de e-Educaţie pentru şcolile primare din mediul rural’ şi „Portalul pentru asigurarea dezvoltării de proiecte în administraţia publică’. S-a constatat că MCSI nu a realizat obiectivul pentru care a achiziţionat documentaţiile prezentate mai sus, respectiv nu a derulat şi implementat proiecte prin accesarea sumei de 213,879 milioane de lei din fondurile structurale nerambursabile, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 4,650 milioane de lei, aferentă achiziţiilor realizate”, se notează în Raportul citat.
În acelaşi timp, documentul de audit arată faptul că, la data de 31 decembrie 2017, era înregistrat în evidenţa contabilă a entităţii debitul datorat de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), în cuantum de 381.000 lei, reprezentând indemnizaţii plătite de către MCSI angajaţilor care au beneficiat de certificate de concediu medical, „dar care, potrivit prevederilor OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi se recuperează din acest buget, din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie”.
Raportul Curţii de Conturi a României precizează că, în cadrul misiunii de audit, s-a mai constatat că, în capitalul social al Companiei Naţionale „Poşta Română’ SA (CNPR), rezultat din reorganizarea Regiei Autonome „Poşta Română’, au fost incluse bunurile proprietate publică date în administrare prin HG nr. 451/1996 privind transmiterea unor imobile în administrarea Regiei Autonome „Poşta Română’, iar unele bunuri proprietate publică au fost intabulate în proprietatea privată a CNPR.
„În sensul celor constatate de Curtea de Conturi sunt şi constatările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la situaţia similară a imobilului proprietate publică a statului din Bucureşti, Calea Victoriei nr. 133-135, primit în administrare de Regia Autonomă „Poşta Română’ prin HG nr. 550/1996. Inventarierea patrimoniului MCSI pentru anul 2017 s-a finalizat cu întârziere, ulterior întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare, în condiţiile în care procesul de inventariere trebuia realizat şi finalizat anterior întocmirii acestora, în vederea atingerii scopului principal al inventarierii patrimoniului entităţii, respectiv acela de a stabili situaţia reală a tuturor elementelor de activ şi de pasiv la finalul exerciţiului financiar şi de a reflecta aceasta în situaţiile financiare anuale”, se menţionează în document.
Raportul public pe anul 2017 a fost analizat şi aprobat de Plenul Curţii de Conturi, iar documentele întocmite cu ocazia misiunilor de audit financiar, audit al performanţei şi audit de conformitate, însoţite de anexele acestora, au fost depuse/transmise entităţilor verificate pentru a proceda conform „Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi’.