Curtea de Conturi: Plăţi nelegale de 1,388 milioane lei pentru pensii anticipate sau de invaliditate, în 2015

„Cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare, plățile efectuate cu încălcarea cadrului legal, unele dintre acestea generatoare de prejudicii, au constat, în principal, în următoarele: plăți nelegale efectuate în anul 2015 în sumă estimată de 1.388 mii lei reprezentând pensii anticipate, anticipate parțiale, de invaliditate gradul I, II și III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent și venituri din salarii, venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe și venituri din desfășurarea activității în baza contractelor/convențiilor încheiate potrivit Codului Civil. În acest mod au fost majorate nejustificat cheltuielile și plățile din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru drepturi de pensii plătite unor persoane care au realizat în același timp și venituri contrar cadrului legal. Abaterea a fost identificată de către echipa de audit de la nivel central, urmare verificărilor efectuate la 24 case teritoriale de pensii, necuprinse în audit pe anul 2016 de către camerele teritoriale ale Curții de Conturi. În timpul auditului, s-au clarificat unele cazuri cuprinse în verificare în sumă de 645 mii lei. Abateri similare, în sumă de 1.262 mii lei, au fost identificate și de către camerele de conturi teritoriale la nivelul caselor teritoriale de pensii care au fost auditate în anul 2016”, notează Curtea de Conturi, conform Agerpres.

Potrivit sursei citate, la nivelul anului 2015, în urma misiunilor de audit desfășurate atât la Casa Națională de Pensii Publice, la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, cât și la casele teritoriale de pensii, au fost estimate erori/abateri de către auditorii publici externi ai Curții de Conturi, după cum urmează: venituri suplimentare în sumă de 369.000 lei, prejudicii în sumă de 3,501 milioane lei și abateri financiar — contabile în sumă de 243,443 milioane lei.

În același timp, Curtea de Conturi susține că, în perioada 2013-2015, contribuțiile la fondurile de pensii administrate privat s-au virat de către CNPP la nivelul sumelor declarate de către angajatori și reținute de la angajați, fără ca la nivelul CNPP să existe o evidență a sumelor efectiv încasate din contribuțiile asiguraților, în condițiile în care gradul de încasare a acestora a fost de circa 60%. Acest lucru înseamnă, în viziunea Curții, că, anual, fondurile de pensii administrate privat au încasat și diferența de 40%, care efectiv nu a fost virată de către angajatori.

Totodată, concluziile auditului relevă faptul că, din totalul arieratelor înregistrate la nivel național raportate de către ANAF, arieratele aferente bugetului asigurărilor sociale de stat gestionat de către CNPP și ANAF sunt în sumă de 16,556 miliarde lei și reprezintă 18% din totalul arieratelor de 92,802 miliarde lei. Dintre acestea, suma de 13,244 miliarde lei este aferentă arieratelor ne-recuperabile și reprezintă circa 83% din veniturile neîncasate la finele anului 2015 de 15,853 miliarde lei, raportate de către CNPP.

Alte articole

Cum se impoziteză pensiile românilor începând din 2025. Milioane de pensionari sunt vizați de decizia Curții Constituționale

Modificări importante la pensii din ianuarie 2025. Sunt vizați românii care au muncit în Germania

„În medie, în perioada analizată, deficitul mediu anual a fost de 2,372 miliarde lei, în timp ce deficitul din anii precedenți s-a situat aproape la același nivel, respectiv de 2,245 miliarde lei. În aceste condiții, CNPP a apelat la împrumuturi anuale în medie de 4,295 miliarde lei pentru care a plătit, în medie, dobânzi de 12 milioane lei/an. În această perioadă, pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii, s-au acordat subvenții de la bugetul de stat, în medie, de 14,697 miliarde lei/an”, notează Curtea de Conturi.

În ceea ce privește nivelul pensiei în România, documentul instituției arată că, în perioada 2013 — 2015, în medie, 72% din numărul total de pensionari aveau un cuantum al pensiei de până la 1.000 lei. În anul 2015, numărul acestora reprezenta circa 69% din total, în scădere atât față de anul 2014 (cu 3%), cât și față de anul 2013 (cu 6%), an în care numărul acestora era de circa 75%.

„În situația în care s-ar lua în calcul și pensionarii cu un nivel al pensiei situat între 1.001 — 2.000 de lei, care reprezintă în medie circa 26% din total, în cei trei ani analizați, rezultă că, în medie, 98% din numărul total de pensionari au un nivel al pensiei de până la 2.000 lei (…) în toți cei 3 ani analizați, numărul cel mai mare de pensionari, în funcție de cuantumul pensiei stabilite conform deciziei de pensionare, se situează în intervalul 501-1.000 lei, reprezentând în fiecare an din perioada 2013-2015 aproximativ 40% din numărul total de pensionari (2.131.575 pensionari în anul 2013, 2.088.311 pensionari în anul 2014 și 2.029.149 pensionari în anul 2015)’, relevă sinteza Curții de Conturi.

Conform sursei citate, în anul 2015, la nivelul UE s-au centralizat date privind nivelurile medii ale pensiilor aferente anului 2011, din care rezultă că România se situează pe penultimul loc în UE cu niveluri ale pensiei pentru femei de 151 euro și pentru bărbați de 213 euro.

„Totodată, precizăm că, în perioada 2011-2015, în România nivelurile medii ale pensiilor au înregistrat o ușoară creștere urmare a modificărilor legislative adoptate în acest sens, ajungându-se în anul 2015 la un nivel mediu al pensiei pentru femei de circa 174 euro și pentru bărbați de circa 245 euro. Estimarea a avut la bază creșterea pensiei medii de la 753 lei, în anul 2011, la 886 lei în anul 2015”, subliniază documentul oficial.

Statistica menționată în sinteza Curții de Conturi arată că niveluri ridicate ale pensiilor lunare încasează pensionarii bărbați din țările dezvoltate din cadrul UE, în ordine descrescătoare a acestora după Luxemburg, fiind Austria, Olanda, Suedia, Danemarca, Irlanda, Franța și Germania, țări în care bărbații încasează lunar circa 2.000 de euro. În ceea ce privește nivelurile pensiilor lunare încasate de femeile din țările dezvoltate din cadrul UE, după Luxemburg, țara în care femeile încasează pensia lunară cea mai mare, în ordine descrescătoare se situează Danemarca, Austria, Finlanda, Olanda, Franța, Irlanda, Belgia, Italia, Germania, țări în care femeile încasează lunar pensii de peste 1.000 de euro.

În anul 2015, contribuiau la sistemul public de pensii 4,545 milioane de salariați care susțineau un număr mediu de 5,302 milioane de pensionari (un raport sub-unitar de 0,86 salariați la un pensionar).

Casa Națională de Pensii Publice se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).