Curtea Internaţională de Justiţie oferă miercuri decizia privind procesul dintre Kiev şi Kremlin. „Rusia trebuie oprită, iar Curtea (n.red. de la Haga) are un cuvânt de spus în asta”, a declarat politicianul ucrainian Anton Korynevych.
Rusia trebuia să se prezinte la audieri pe 7 şi 8 martie, dar a absentat, pe motiv că instituţia „nu are jurisdicţie” şi că Putin acţionează în Ucraina „în auto-apărare”.
Război în Ucraina. Bebeluş născut într-un apartament zguduit de bombardamente. Mama a fost ajutată de vecine să nască
Curtea de la Haga trebuie să rezolve, în primă fază, disputa dintre Kiev şi Moscova privind interpretarea Convenţiei Genocidului, baza în care Zelenski îl acuză pe Putin de „crime de război”.
La începutul lunii, o echipă avansată a Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga pleca în „regiunea Ucrainei” pentru a începe investigarea unor posibile crime de război, a declarat procurorul principal al instituţiei într-un interviu acordat Reuters.
De facto, soldaţii ruşi trag cu tancul sau cu armele în civili (copii, bătrâni, femei, jurnalişti străini). Rusia şi Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaşte curtea, care a fost înfiinţată în 1997 şi deschisă la Haga în 2002.
Mihail Gorbaciov, declaraţia care dă fiori lumii: „Pericolul este imens atât timp cât există arme nucleare”
Însă, deşi nu este membră a Curţii Penale de Justiţie, Ucraina a semnat în 2014 o declaraţie prin care acordă instanţei jurisdicţia asupra presupuselor crime grave comise pe teritoriul său începând din 2014, indiferent de naţionalitatea autorilor.
CPI, care are 123 de state membre, urmăreşte în justiţie persoanele responsabile de cele mai grave atrocităţi atunci când o ţară nu poate sau nu doreşte să facă acest lucru. Curtea de la Haga a fost înfiinţată la finele celui De-al Doilea Război Mondial pentru a rezolva disputele dintre statele membre ONU.
Între timp, Senatul american îl numeşte pe Vladimir Putin criminal de război pentru „atrocităţile comise împotriva poporului ucrainean”.