De asemenea, de acest lucru ar putea beneficia și inculpați sau condamnați pentru infracțiuni de drept comun, precum tâlhari sau violatori. Totuşi, decizia ÎCCJ este un prim pas, cei aflați în această situație nefiind eliberați pe loc.
Decizia Înaltei Curți:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
„ÎCCJ a decis azi că se aplica deciziile CCR. Trebuie să așteptăm motivarea, ca să vedem de când nu se intrerupe curgerea termenului de prescripție. Eu cred ca din 2014”, a declarat, pentru Libertatea, avocatul Veronel Radulescu, cel care o apara pe Elena Udrea in dosarul „Gala Bute”. Avocatul spune că în funcție de argumentele din motivarea deciziei ÎCCJ de azi, va decide dacă va merge pe o nouă cale de atac în dosarul „Gala Bute”.
Mai mulți magistrați au explicat pentru G4Media, sub protecția anonimatului, că Înalta Curte a stabilit că deciziile CCR privind prescripţia creează o lege penală mai favorabilă. Consecinţa: mii de dosare s-ar putea închide ca urmare a intervenirii prescripţiei.
Dacă Înalta Curte ar interpreta deciziile CCR așa cum solicită avocații Elenei Udrea, de exemplu, și ar stabili că – în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022 – nu ar fi existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, atunci dosarele „Hidroelectrica„ și ”Finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009„ ar fi prescrise încă din 2019.
Cu alte cuvinte, Elena Udrea și Ioana Băsescu ar scăpa de condamnările în primă instanță din dosarul Finanțării, de 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare. De altfel, la termenul din 8 septembrie 2022, completul de la Înalta Curte care judecă procesul ”Finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009” a amânat dezbaterile până pe data de 15 decembrie 2022, după decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022 când ar trebui să se tranșeze practic dacă dosarul este prescris sau nu.
Şi nu doar cele două sunt privilegiate. Toți inculpații anchetați sau judecați și toate persoanele condamnate din România vor solicita parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.