Preşedintele Donald Trump ceruse Curţii Supreme să intervină de urgenţă după ce tribunale de primă instanţă i-au interzis să blocheze astfel de recrutări.
În numele lui Trump, administraţia a invocat ‘un mare risc pentru eficacitatea şi forţa letală a militarilor’, pe care l-ar presupune menţinerea politicii de deschidere a fostului preşedinte democrat Barack Obama.
Curtea Supremă a decis, cu o majoritate de 5 voturi din 9 (cei patru judecători progresişti au votat împotrivă), să suspende deciziile tribunalelor în aşteptarea ca instanţele de apel să se pronunţe.
Fostul preşedinte Obama prevăzuse ca armata să înceapă să primească recruţi transgender de la 1 iulie 2017.
Administraţia Trump a încercat iniţial să amâne termenul până la 1 ianuarie 2018, apoi a decis să revină complet asupra acestei politici.
Mai multe instanţe au invalidat decizia preşedintelui, iar persoane transsexuale au putut să se înroleze începând de la 1 ianuarie 2018.
În februarie însă, ministrul apărării Jim Mattis a propus o versiune modificată a interdicţiei, prin care persoanele transgender care nu şi-au schimbat sexul şi nici nu au intenţia de a o face pot servi sub drapel, dar înregistraţi cu sexul lor biologic. Ceilalţi sunt excluşi, fără derogări.
În septembrie 2018, unele tribunale federale au suspendat ‘noua politică’, apreciind-o ca ‘similară’ celei anterioare. Guvernul a făcut recurs şi a cerut Curţii Supreme să se sesizeze pe fond în acest dosar.
În aşteptarea judecării apelurilor, administraţia a cerut instanţei supreme să suspende de urgenţă deciziile tribunalelor, cu argumentul că, în caz contrar, acestea ‘vor rămâne în vigoare timp de încă cel puţin un an şi poate până în 2020, iar armata nu poate fi obligată să menţine atât de mult timp o politică pe care o consideră contrară intereselor naţiunii’.
În lipsa cifrelor oficiale, se estimează că între 1.320 şi 15.000 de persoane transsexuale servesc în armata americană, din 1,3 milioane de militari activi.