Cutremur puternic în zona Vrancea. Peste 15 seisme în luna septembrie!

Cutremur în Vrancea. Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 70 km E de Brașov, 79 km NE de Ploiești, 114 km S de Bacău, 120 km V de Brăila, 121 km V de Galați, 130 km N de București, 152 km NE de Pitești, 185 km E de Sibiu, 195 km N de Ruse și 195km SV de Iași.

Cel mai mare seism din acest an a avut loc pe 16 ianuarie 2022, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la o adâncime de 140 kilometri şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7.

Un nou cutremur cu magnitudine peste 4 în Vrancea. Ce spune Mărmureanu despre marele cutremur
Un cutremur cu magnitudinea de 3 s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, la ora locală 0:12, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul s-a înregistrat la adâncimea de 77 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 82 km est de Braşov, 89 km sud de Bacău, 104 km nord-est de Ploieşti, 115 km vest de Galaţi, 119 km nord-vest de Brăila şi 155 km nord de Bucureşti.

Alte articole

Cutremur în România, în urmă cu puțin timp. Unde s-a produs seismul anunțat de INFP

Cutremur în Vrancea, duminică după-amiază. Ce magnitudine a avut și unde a fost resimțit

În luna septembrie a acestui an, în România au avut loc 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2.

Cutremur în Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul. Cutremurul din 1977 se poate repeta oricând. Câţi români ar muri în cazul unui seism similar. Ce spun seismologii de MARELE CUTREMUR

Cutremurul din 1977 se poate repeta oricând. Câţi români ar muri în cazul unui seism similar. Ce spun seismologii de MARELE CUTREMUR

La cutremurul din 1977 au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 în București. La 44 de ani de la cutremur, riscul rămâne la fel de mare, clădirile nesigure s-au degradat constant, iar urmările unui cutremur similar sunt dificil de estimat.

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți, şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă, scrie Europa Liberă.

Ce s-ar întâmpla concret e dificil de estimat, dar inginerul Matei Sumbasacu, co-fondator al Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic spune la Europa Liberă că situația din acest moment poate fi considerată mai gravă decât în 1977: „Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca în ’77, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”.

Potrivit Re:Rise, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Oficial sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Mai exact, Bucureștiul are aproximativ 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent, la care se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri.

Dar, afirmă membrii Asociației, în realitate, lista imobilelor vulnerabile este cu mult mai mare. „Conform calculelor Re:Rise privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice, în București avem peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând, cel mai probabil, zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar la toate aceste cifre se adaugă restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.”

Un cutremur puternic în Capitală ar provoca zeci de mii de victime. Edmond Niculușcă: „Bucureștiul e cel mai vulnerabil din UE”

Matei Sumbasacu, care este inginer constructor, specializat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, spune că abordarea realistă a autorităților ar trebui să însemne, în prezent, punerea la punct a intervenției și reacției de urgență la viitorul cutremur.

Cum s-a auzit cutremurul din 1977

„Atunci când situația fondului construit este atât de rea, iar fondul nostru construit și infrastructura noastră sunt extrem de grav afectate, prioritățile autorităților trebuie să se îndrepte spre intervenție și răspuns. Așa putem să limităm numărul de victime. Trebuie să fim realiști, să ne dăm seama că vor mai trece zeci de ani, dacă ne mișcăm bine, să ne putem pune cât de cât fondul construit în siguranță”.

Cutremurul poate veni înainte de finalizarea consolidării. Autoritățile trebuie să se pregătească pentru intervenție, spune Matei Sumbasacu, populația să conștientizeze riscurile și să își ia măsurile de bază: pregătirea unui „rucsac” de urgență (cu apă, trusă de prim ajutor, mâncare neperisabilă, acte, bani, fluier etc.) să se asigure că mobila din locuință este fixată bine, să aibă un plan cu pașii de urmat în cazul unui cutremur.

Pagina fiipregătit.ro oferă sfaturi pentru pregătirea populației pentru cutremur.

Consolidarea clădirilor din București nu a avut loc, nici după ’77, nici după Revoluție, avertizează Matei Sumbasacu, iar decizia dezastruoasă a lui Nicolae Ceaușescu de a opri consolidările la câteva luni după cutremur e la baza situației grave de azi.

„Frica nu ne ajută, dar un soi de panică constructivă ar fi utilă. O conștientizare a faptului că într-adevăr trăim sub risc, nu numai în centrul Bucureștiului, dar și în blocurile socialiste făcute înainte de 1978, în „cartierele-dormitor”, care sunt și ele foarte vulnerabile.”

Mircea Radulian: Un cutremur puternic poate să se producă oricând în România. Ce spune Mărmureanu

„La 44 de ani după cutremurul din ’77 suntem aproape în aceeași situație ca după cutremur. Avem mii de clădiri vulnerabile în București și nu numai. După 44 de ani clădirile care au fost afectate în 1977 au rămas neconsolidate; câteva dintre ele au fost doar peticite imediat după cutremur, până s-au sistat absolut toate consolidările în iulie – august 1977. Suntem în situația în care nu știm cine o să facă ‘curat’ după cutremur, nu știm cât o să ne ia să consolidăm toate clădirile, pentru că durează zeci de ani, deci trebuia să ne apucăm de multă vreme. Așadar, stăm mai rău decât în ’77 din multe puncte de vedere. Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca acela, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”, spune inginerul Matei Sumbasacu

Cutremurul din 1977, imagini de arhivă

Pentru Matei Sumbasacu și Asociația Re:Rise, există, în România, un „erou al reducerii riscului seismic”. Este vorba despre Gheorghe Ursu, inginerul torturat și ucis de Securitate, care a făcut public, prin intermediul Europei Libere, în 1979, faptul că Nicolae Ceaușescu a oprit consolidarea clădirilor afectate de cutremur.

Memorialul lui Ursu spune povestea lui Gheorghe Ursu și a vulnerabilității Bucureștiului. „Când am aflat, cercetând, primul sentiment a fost de smerenie totală. M-am simțit foarte mic pentru că noi suntem lăudați acum că vorbim despre vulnerabilitatea seismică, că ne asumăm riscul să spunem că sunt mii de clădiri și nu doar 350 care ne pot pica în cap, dar nu avem niciun risc spre deosebire de momentul ’77 – ’79, când a spune adevărul nu era o opțiune. Este primul om care a avertizat cu privire la vulnerabilitatea seismică din București, iar majoritatea punctelor noastre de vulnerabilitate seismică provin din momentul 1977 și, mai concret, din decizia de pe 4 iulie, când Ceaușescu a dat ordin să se cosmetizeze tot, să nu se mai facă nici măcar reparații de ansamblu, darmite consolidări, și să mințim poporul, să îi spunem că e în siguranță.”

Matei Sumbasacu spune că tot în acțiunile din 1977 își au originea și miturile care îi fac pe unii bucureșteni să minimizeze riscul seismic. Atunci au fost puse bazele unor false convingeri de genul: „nu se prăbușește pentru că a fost consolidat”, „aici a stat cineva important, deci blocul ăsta e sigur”.

„La patru luni după cutremurul din 1977, Ceaușescu adună factorii de răspundere din construcții, împreună cu șefii șantierelor de consolidare din București și le ordonă, amenințându-i cu miliția și procuratura, să înceteze ’orice reparație capitală’ la clădirile afectate. Singurele intervenții ce mai aveau să fie permise erau reparațiile cosmetice și numai în zonele cu defecte vizibile”, se arată pe pagina „Memorialul lui Ursu”.

Încercarea lui Gheorghe Ursu de a continua consolidarea Blocului Patria, chiar și cu costuri proprii, rămâne fără succes.

„Simțindu-se obligat moral, după cum chiar el avea să declare în cursul anchetelor, față de oamenii din clădiri și față de propria-i conștiință, Gheorghe Ursu scrie un articol și reușește să îl trimită către Radio Europa Liberă. Scrisoarea sa avea să fie citită pe post la comemorarea de 2 ani a cutremurului, iar ea vorbește atât despre nivelul insuficient al intervențiilor de după cutremurul din 1977, cât și despre modul în care, la 4 iulie 1977, Ceaușescu a interzis, practic, consolidarea rezonabilă a imobilelor afectate.” – Memorialul lui Ursu
Gheorghe Ursu a murit la 17 noiembrie 1985, în Spitalul de la Jilava, după ce a fost torturat pentru aproape 2 luni de zile.

Cutremurul din 1977, documentar TVR

În opinia lui Matei Sumbasacu, minimum pe care ar trebui să îl facă locuitorii Bucureștiului și din zonele de risc în general, este să conștientizeze pericolul unui seism de dimensiunea celui din 1977 și să se pregătească atât cât le stă în putere.

Directorul INFP, avertisment despre marele cutremur. Ce spune despre ultimele seisme din Vrancea

„Activitatea seismica din zona Vrancei nu este ceva care sa ne ingrijoreze. Anul trecut, singurul cutremur mai mare a fost cel din 31 ianuarie, in rest cutremurele nu au depasit valoarea de 5.3 pe Richter. Au fost cateva cutremure pe sfarsit de an, cu magnitudini pana in 4.2, dar se incadreaza in activitatea seismica specifica zonei Vrancea.

Vrancea poate sa produca pagube pe toata suprafata teritoriului strict la cutremure de peste 7 pe Richter”, a menţionat directorul INFP,

Constantin Ionescu a explicat în ce situaţii resimţim aceste cutremure. „Daca luam Vrancea separat, fata de alte zone seismice din Romania, se simt cutremurele de la 4,5 in sus. Pe la 5 si ceva se sperie lumea, dar tot nu se produc pagube. De la 6 pe Richter in sus, incep sa se crape peretii sau sa se miste lampadarul ori anumite obiecte prin casa.

Totusi, pagube materiale in astfel de situatii s-ar putea inregistra strict la case foarte vechi. Pentru celelalte cutremure, sunt cutremure de suprafata„, a mai spus inginerul.

Referitor la marele cutremur care ar putea provoca pagube uriaşe în România, Constantin Ionescu spune că vom avea motive de îngrijorare atunci când vor fi 30-40 de seisme într-o zi.

„Daca spre exemplu sunt 30-40 de cutremure intr-o zi atunci da, e posibil sa vina un cutremur mai mare. Dar Vrancea niciodata nu are evenimente anterioare care sa poata fi considerate trigger pentru viitoare seisme„, a mentionat seismologul.

Gheorghe Mărmureanu despre MARELE CUTREMUR: „Va fi o suprafaţă foarte mare, de la Moscova la Cairo. Pe toată Europa, aş spune”

Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului susţine însă că un cutremur puternic va avea loc în România, dar peste mulți ani.

„Nu se pune problema unui cutremur puternic acum în România, mai sunt mulți ani până atunci. Lucrurile sunt însă mai complicate pe partea cealaltă, adică în Africa. A început procesul de rupere. Africa se rupe în două”, a adăugat Gheorghe Mărmureanu.

Anterior, Gheorghe Mărmureanu a spus că seismul ce va lovi România, peste mulți ani, ar putea atinge chiar 7,9 grade, până la 8 pe scara Richter.

„Va fi adânc şi acesta va fi norocul României. Cu cât e mai adânc, cu atât energia se disipă pe o suprafaţă mai mare. Va fi o suprafaţă foarte mare, de la Moscova la Cairo. Pe toată Europa, aş spune”, a spus Gheorghe Mărmureanu.