Cutremur cu magnitudine 4.2 în Vrancea

Cutremur în Vrancea. În ziua de 30 noiembrie 2021, la ora 18:20:57 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.2, la adâncimea de 124km.Intensitate: II

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 85km E de Brasov, 95km NE de Ploiesti, 102km S de Bacau, 107km V de Galati, 108km NV de Braila, 144km N de Bucuresti, 170km NE de Pitesti, 181km S de Iasi, 199km E de Sibiu, 208km N de Ruse, anunţă INFP.

Marile cutremure au loc la 100 de ani

Seismologul Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat, recent,  că activitatea seismică din ultimele zile din țara noastră este benefică, dar că nu vom scăpa de marele cutremur. Celebrul om de știință ne-a spus când ar putea avea loc marele seism din România. „A fost cel din 1738, apoi, la fix 100 de ani a urmat cel din 1838, ulterior cel din 1940.  Uitați-vă că cele mai mari trei cutremure au avut loc la 100 de ani. Pe lângă acestea, au mai fost și altele, cum este cel din 1802, cel mai mare posibil de la noi, cu epicentrul în Vrancea, și cu o magnitudine de 7,9 grade, care s-a simțit de la Moscova până la Cairo. Aș vrea ca următorul mare cutremur să fie foarte adânc”, a declarat seismologul.

Alte articole

Cutremur în Vrancea, sâmbătă dimineața. Ce magnitudine a avut și unde s-a simțit

Cutremur de mică adâncime luni seară, departe de zona Vrancea. Alertă INFP

Cutremur cu magnitudine 4.4. S-a simţit şi în capitală

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

Cutremur cu magnitudinea 7.5 în Peru. Camerele video au surprins mișcarea pământului
In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.

Cutremure în România, 2021
Specialiștii spun că în decursul lunii noiembrie, în România au avut loc aproape 30 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,6 pe scara Richter.

Cel mai important seism din acest an s-a produs pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

Ce trebuie să faci dacă te prinde un seism în casă
Nu are importanţă unde ne aflăm în momentul producerii cutremurului. Important este să ne păstrăm calmul și să căutăm un loc unde să ne adăpostim. Iată câteva sfaturi utile care sunt cuprinse în Ghidul cetățeanului pentru situații de urgență.

Dacă ne aflăm în interiorul unei clădiri, este important să nu încercăm să ieşim afară sau pe balcon. ”Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta. Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior. Protejaţi-vă capul şi faţa. Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat”, se arată în ghidul de urgență.

Însă cutremurul ar putea să nu ne prindă acasă. Astfel, dacă ne aflăm într-un hotel, este important să citim instrucțiunile din cameră. Trebuie să identificăm încă de la cazare locurile sigure de adăpostire în caz de cutremur (de exemplu: sub o masă solidă).

Pentru persoanele care se află în scaune cu rotile, este important să își păstreze cumpătul. Trebuie să blocheze roțile și să își protejeze capul și ceafa.

În cazul în care ne prinde cutremurul în magazin, trebuie să căutăm locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele. Este important să nu utilizăm  liftul.

Dacă suntem în lift în timpul producerii cutremurului, trebuie să apăsăm butonul de urgenţă. Cand liftul se opreşte, este important să ieșim  cât mai repede posibil din lift şi și să cautăm un loc sigur unde să ne adăpostim.

Trebuie să ținem cont de faptul că pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.