Un cutremur cu magnitudinea de 4,2-4,3 grade pe scara Richter s-a produs in seara zilei de duminica, 4 ianuarie, in regiunea Vrancea.
Seismul a avut epicentrul în judeţul Buzău, la 33 km de Covasna, 49 km de Târgu Secuiesc şi 50 km de Săcele.
Interviu EXPLOZIV cu Gheorghe Mărmureanu. Cât de aproape este România de un CUTREMUR MARE VIDEO
Tot în zona seismică Vrancea s-au produs sâmbătă două cutremure cu magnitudinea de 4,2 şi respectiv 3,9 grade pe scara Richter.
În zona seismică Vrancea s-au produs, în luna decembrie a anului trecut, 13 cutremure cu magnitudini între 3 şi 4,5, cel mai puternic dintre acestea fiind înregistrat în 7 decembrie.
În 22 noiembrie 2014, tot în Vrancea s-a inregistrat un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.
Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.
Seismul a avut loc la ora locala 21h40min38sec (19h40min38sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, judetul Buzau (45,56 grade latitudine Nordica, 26,42 grade longitudine Estica).
Cutremurul s-a produs la adancimea de 119 km si a avut magnitudinea de 4,2-4,3 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a miscarii seismice a fost de III-IV grade pe scara Mercalli.
Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs in ziua de sambata, 3 ianuarie, in regiunea Vrancea.
Seismul a avut loc la ora locala 12h08min44sec (10h08min44sec UTC). Potrivit datelor publicate de INCDFP, epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII-SIRIU, judetul Buzau (45,48 grade latitudine Nordica, 26,37 grade longitudine Estica).
Cutremurul s-a produs la adancimea de 138 km si a avut magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II-III grade pe scara Mercalli.
Un alt cutremur, de magnitudine 4,2 grade. s-a produs in Vrancea in dimineata zilei de 3 ianuarie, adancimea focarului fiind de 79 km potrivit EMSC.
Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter s-a produs sâmbătă dimineaţa în zona Vrancea.
Cutremurul s-a produs sâmbătă dimineaţa, la ora 5.39, în zona Vrancea, la o adâncime de 70 km. Magnitudinea cutremurului a fost de 4,2 pe scara Richter. Potrivit datelor publicate de EMSC, cutremurul a avut epicentrul in Muntii Vrancei, în zona Paltin.
Precedentul cutremur de o magnitudine mai mare s-a consemnat pe 7 decembrie 2014, tot în zona Vrancea, seismul de atunci având 4,5 pe Richter.
Seismologul Gheorghe Mărmureanu a vorbit recent în exclusivitate la România TV despre cel mai mare cutremur care ameninţă ţara noastră, dar şi despre efectele pe care le-ar avea un seism de mare adâncime.
Cel mai mare cutremur posibil în România este de 7,5 pe Richter. Urmeaza insa un seism de mare adancime cu efecte din Oltenia până la Moscova, care nu ar afecta prea tare Capitala. Însă, în cazul unui cutremur de suprafaţă ca cel din 4 martie 1977, bucureştenii vor simţi mult mai violent seismul.
„Cel mai mare cutremur posibil este de 7,5 pe scara Richter, respectiv de 7,8-7,9 moment seismic, ceea ce e maximum posibil in România. Asa am calculat si Cernavoda, si Casa Poporului pentru ca tot eu am facut partea seismica pentru Casa Parlamentului. Este adevarat ca poate fi un 7,6, dar nu cred pentru ca din punct de vedere geologic, magnitudinea maxima posibila care poate sa o suporte sistemul geologic vrancean este 7,5, respectiv 7,8 moment seismic, 7,8 -7,9 cel mult„, a declarat la România TV Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
„Capitala ar fi foarte afectata atunci cand va fi un cutremur de tip 4 martie, mai de suprafata ceea ce nu va fi acum pentru ca ipotezele pe care le-am dezvoltat au fost ca va urma un cutremur de mare adâncime cu efecte din Oltenia până către Moscova chiar. Urmeaza un cutremur foarte adanc, dar asta nu inseamna ca e mai periculos decat 4 martie. Mai mult de 15-20% nu va afecta Bucurestiul, dar nu stim cum se vor comporta acele cladiri care au fost afectate si la 4 martie, ca sunt foarte multe la care s-a pus doar niste mortar, nu s-au reparat stalpii corect„, a completat seismologul.
VEZI ŞI Lista clădirilor din Bucureşti cu RISC RIDICAT DE PRĂBUŞIRE în caz de CUTREMUR