CUTREMUR cu magnitudine 6.2. Oamenii au ieşit înspăimântaţi pe străzi UPDATE

CUTREMUR în Bali. Nu au fost semnalate pagube majore sau riscul producerii unui tsunami, însă acesta a iscat panică printre turiștii aflați aici pentru a-și petrece Revelionul. Când pământul a început să se cutremure, aceștia au fugit imediat pe străzi. 

Seismul a avut la 6.30 dimineața, iar epicentrul acestuia a fost înregistrat  la o distanță de 300 de kilometri est de Bali la o adâncime de 80 de kilometri, lângă insula Sumbawa. Seismologii se aşteaptă la replici în orele următoare.

Activitatea seismică a crescut mult în ultimul timp. INFP, măsuri urgente după cutremurul de 5,3

Un cutremur cu magnitudinea preliminară 6,3 a zguduit şi estul Japoniei miercuri, la ora 12:38 GMT, fără să atragă alertă de tsunami, informează Xinhua, Reuters și AFP. Nu au fost raportate victime sau pagube.

Institutul american de geofizică a evaluat la 5,9 magnitudinea seismului, al cărui epicentru a fost localizat în nordul prefecturii Ibaraki.

Cutremurul a fost puternic resimțit în regiunea situată între capitala Tokyo și centrala Fukushima, ce a fost afectată în 2011 de un tsunami puternic format în urma unui cutremur de 9 grade. Compania care gestionează situl nuclear a anunțat că va aface verificări pentru a se asigura că nu există nicio anomalie.

Mărmureanu: „România, ferită de cutremure în decembrie”

Directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu, susține că în luna decembrie nu s-au produs niciodată cutremure „catastrofale” în România, perioadele cele mai „obișnuite” în care au avut loc mișcări tectonice importante fiind lunile de primăvară și toamnă, precum martie, aprilie, octombrie și noiembrie.

„Niciodată nu a fost un cutremur catastrofal în luna decembrie, cel mai devreme (în perioada de iarnă n.r.) s-a produs în ianuarie 1838. Luni în care au fost cutremure (importante n.r.) au fost martie, aprilie, când s-au produs două astfel de cutremure, octombrie și noiembrie. În decembrie nu a fost niciodată un cutremur puternic. Dar, într-un an mai sunt și alte luni”, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Gheorghe Mărmureanu.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter s-a produs miercuri dimineață, la ora 1:20, în județul Vrancea, la o adâncime de 98,9 kilometri, acesta fiind urmat la un interval de trei ore și jumătate de unul de 2,9 grade pe scara Richter, dar la o adâncime de 91,1 kilometri, potrivit datelor publicate pe site-ul INFP.

Vezi si:Mărmureanu: Urmează linişte şi pace, nu se pune problema unui cutremur mare cel puţin în viitorul apropiat

„Este un cutremur de mare adâncime. Cutremurele de mare adâncime sunt de multe ori mai puțin periculoase pentru că energia se distribuie pe o suprafață mult mai mare. De exemplu, la cutremurul din 1802, care a fost cel mai mare, de 7,9 grade, influența lui a fost de la Moscova la Cairo. Ar fi fost catastrofal dacă acest cutremur cu această magnitudine ar fi fost la 80 sau 70 de kilometri sau chiar 30 de kilometri”, a explicat Mărmureanu.

În opinia seismologului, cutremurele de mare adâncime, de până la magnitudinea de 7,1 grade pe scara Richter, din Vrancea „nu sunt atât de periculoase”, deoarece în această zonă nu este un sistem tectonic precum cel din California sau din Italia.

„Noi nu știm ce este exact la o adâncime de peste 100 de kilometri, de exemplu, dar cutremurele mari din România s-au produs la peste 130 de kilometri adâncime”, a adăugat directorul onorific al INFP.

Vezi si: Cele MAI PERICULOASE CARTIERE din Bucureşti în caz de cutremur. Vezi unde s-ar produce cele mai mari dezastre

La ora producerii cutremurului, respectiv 1:20, Mărmureanu se afla la un hotel din Predeal construit în anii ’70, fiind trezit din somn din cauza mișcării telurice, cu toate că până în prezent cutremurele de intensitate similare nu au fost resimțite de populație în zona Transilvaniei.”Interesant este că Predealul nu a fost niciodată o zonă seismică, nu a fost afectat…a fost Sinaia”, a precizat directorul onorific al INFP.

Totodată, Mărmureanu susține că este greu de prognozat ceea ce se va întâmpla în perioada următoare deoarece „nu controlăm ce face Pămânul ăsta”.

„Este greu de spus ce se va întâmpla pentru că noi nu controlăm ce face Pămânul ăsta. Singura măsură este să proiectăm ca lumea, să venim cu hărți de intensități seismice corecte. Vrem să începem o colaborare cu Primăria Capitalei în acest sens”, a mai spus directorul onorific al INFP.