Cutremur cu magnitudine peste 4 în România, resimţit şi la Bucureşti

Un cutremur s-a produs, duminică seară, şi a fost resimţit în Bucureşti, precum şi în alte oraşe. Potrivit primelor informaţii oferite de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul s-a produs la ora 20.55 în judeţul Dâmboviţa.

Seismul a fost înregistrat la o adâncime de 45,3 kilometri şi a avut o magnitudine de 4.2.

Cutremurul s-a produs la 48km NV de Ploiesti, 56km NE de Pitesti, 58km S de Brasov, 93km NV de Bucuresti, 126km SE de Sibiu, 147km N de Ruse, 160km NE de Craiova, 195km SV de Bacau, 198 km V de Braila, 206km V de Galati.

Un nou cutremur cu magnitudine peste 4 în Vrancea. Ce spune Mărmureanu despre marele cutremur

Alte articole

România se pregăteşte de marele cutremur. Guvernul a aprobat 1,3 miliarde de lei pentru consolidarea clădirilor

S-a cutremurat iar Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de marţi seară

Un cutremur cu magnitudinea 4,2 pe Richer s-a produs şi marţi dimineaţa, la ora locală 5:50, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, arată informaţiile publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut intensitate II şi s-a înregistrat la adâncimea de 146 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km est de Braşov, 71 km nord de Ploieşti, 121 km sud de Bacău, 125 km nord de Bucureşti, 133 km vest de Brăila şi 134 km vest de Galaţi.

În luna septembrie a acestui an, în România au avut loc 10 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,2.

Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonica a fost resimţită şi la Bucureşti.

”Menționez că aceste cutremure sunt exprimate în magnitudine locală, deci nu sunt cutremure care să ne pună probleme. Și adâncimea la care s-au produs este diferită și distanța este considerabilă, deci nu ne punem probleme de iminență a unui cutremur. Avem multe astzfel de cutremure pe an”, asigură Mihai Diaconescu, în exclusivitate la România TV.

INFP: Cutremur cu magnitudine 5.3, urmat de o replică de peste 5!

Gheorghe Mărmureanu, un reputat seismolog român, a vorbit recent, despre viitorul mare cutremur care ar putea zgudui România în perioada următoare. Totuși, acesta a recunoscut că nu va avea loc înainte de 2040, iar perioada de apariție a acestuia ar putea fi chiar și peste 100 de ani. Specialistul spune că el a fost cel care s-a ocupat de toate cutremurele din România de după anii 1700.

„Eu m-am ocupat de toate cutremurele care au fost după 1700. În România au fost cutremure mari, în 1738, 1838, 1940. Următorul mare cutremur ar fi peste 100 de ani. A mai fost şi un alt cutremur foarte mare şi adânc, în 1802. S-a simţit puternic, de la Moscova până la Cairo, în Egipt şi nu a murit nimeni. Aici a fost marea curiozitate. A fost chiar de ziua Sfintei Parascheva. În Bucureşti, aproape toate bisericile au fost căzute la pământ.  Cutremurul din 1977 a fost unul mare şi nu intră în statistica normală, dar trebuie să ştim un singur lucru, pentru că el este o urmare din cauza cutremurului din 1940, care a fost foarte mare. Toate marile clădiri din Bucureşti au fost puternic afectate”, a transmis acesta, vorbind despre marele cutremur din România.

Viitorul cutremur mare nu poate fi mai devreme de 2040

Gheorghe Mărmureanu spune că potrivit calculelor sale următorul mare cutremur din România nu ar putea să aibă loc mai devreme de 2040, ținând cont că în țara noastră nu este cazul cutremurelor de suprafață.

„În România nu este cazul cutremurelor de suprafaţă. România are cutremure de suprafaţă foarte mici. În fiecare zi avem două-trei. Problema se pune în cazul cutremurelor foarte adânci, la peste 100 km, pentru că ele sunt cele care produc dezastre. De abia după 1964 s-a pus problema în România proiectării clădirilor anti-seismice. Vă spun asta sigur, pentru că eram student.

Cutremurul din 1977 a fost un caz anormal, din statistica totală. Spre exemplu, cutremurul din 4 martie 1977. Înaintea lui a mai fost un cutremur, în octombrie, de 6.2, deci o magnitudine importantă pentru Vrancea. Când spun că nu poate fi mai devreme un cutremur de 2040, mă refer că va fi de peste 7, 7.2-7.4. Aşa discutăm.

Sunt foarte multe clădiri care au fost afectate puternic la 4 martie şi care au fost consolidate, dar mai mult cârpite aş spune. Nu pot să vă spun dacă cutremurul care va fi unul foarte mare. Problema se pune foarte serios. Avem atâţia bani să ne apucăm să consolidăm toate clădirile din Bucureşti? Nu avem”, a spus Gheorghe Mărmureanu.

VIDEO Cutremur violent, cu magnitudine aproape 7, în Sichuan, zeci de oameni şi-au pierdut viaţa UPDATE. Peste 80.000 au murit aici la seismul din 2008

Scenariu sumbru în cazul unui cutremur puternic în România
Un Plan recent de analiză al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată că un cutremur puternic ar crea un adevărat dezastru, în special în București, unde, într-un scenariul de cutremur pe timp de noapte , peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, adică imobile ridicate înainte de anul 1977, iar totul s-ar putea solda cu peste 6.500 de morți și 16.000 de răniți.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.