Cutremur cu magnitudinea 3 în Vrancea

Un cutremur slab cu magnitudinea 3 s-a produs în noaptea de duminică spre luni, la ora locală 1:33, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la o adâncime de 70 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 84 km Est de Braşov, 89 km Sud de Bacău, 105 km Nord-Est de Ploieşti, 113 km Vest de Galaţi, 117 km Nord-Vest de Brăila şi 156 km Nord de Bucureşti.

În luna mai, în România s-au produs 13 seisme cu magnitudini între 2,2 şi 3,5.

Anul trecut, cel mai puternic seism s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

Alte articole

Cutremur în România, în această dimineață. Cât de puternic a fost, în ce zonă s-a produs

Roi de cutremure puternice în Cuba. Cel mai mare a avut magnitudine aproape 7: „S-au simţit în toată ţara, oamenii au ieşit pe străzi”

Cutremur într-o zonă neobişnuită din România. Ce magnitudine a avut şi unde s-a produs
Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Cutremur cu magnitudine 7.3 în China. Zeci de mii de persoane au fost evacuate VIDEO
Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.