Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul din Vrancea

Cutremur în România, 10 aprilie 2024. Seismul s-a produs în Moldova, județul Vrancea.

Un cutremur cu magnitudinea de 3,4 pe Richter s-a produs astăzi, la ora 9:54, în judeţul Vrancea, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Seismul a avut loc la adâncimea de 75,3 kilometri, la 35 kilometrii nord-vest de Focşani, 71 kilometrii nord de Buzău, 75 kilometrii est de Sfântu-Gheorghe, 86 kilometri sud-vest de Bârlad, 87 kilometrii sud de Bacău şi 90 km est de Braşov.Acesta a fost simțit de cetățenii din Sectorul 6 din București, la 163,94 kilometrii distanță, din județul Buzău 74,97 de kilometrii distanță și Ilfov, la 160, 59 kilometrii distanță, potrivit infp.ro.

De la începutul lunii aprilie, în România s-au înregistrat zece cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,4 şi 3,4 pe Richter.

Alte articole

Cutremur în România, în urmă cu puțin timp. Unde s-a produs seismul anunțat de INFP

Cutremur în Vrancea, duminică după-amiază. Ce magnitudine a avut și unde a fost resimțit

Gheorghe Mărmureanu spune când să ne așteptăm la un cutremur major.  Următorul cutremur mare care va avea loc în România va veni mai repede decât ne așteptăm, spune seismologul Gheorghe Mărmureanu, dar nici chiar în anii următori.

„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040„, a spus Gheorghe Mărmureanu potrivit România TV.

Gheorghe Mărmureanu a indicat și zonele din București considerate a fi mai vulnerabile în cazul unui cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona dintre Piața Romană și Unirii au fost identificate drept zone expuse, în timp ce cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure, datorită construcțiilor mai solide și a numărului mai mic de blocuri înalte.

În privința așteptărilor sale în ceea ce privește un posibil cutremur major, Gheorghe Mărmureanu a asigurat că, în cazul în care calculele sale indică o astfel de situație, va anunța public populația. El a subliniat că efectuează calcule zilnice și că, în următorii zece ani, nu se așteaptă la un cutremur foarte mare în România.

„M-am tot gândit, eu tot fac calcule. În următorii zece ani nu va fi un cutremur foarte mare, exclus. Dar, să știți că, dacă voi bănui, voi simți, că se apropie un cutremur puternic, pentru că eu fac calcule zilnic, să știți că am să ies la televizor și am să anunț populația!”, a mai menționat cercetătorul.

Economica.net: 1 din 4 bucureșteni ar avea de suferit în urma unui cutremur major. Ce trebuie faci în casă în caz de cutremur

Fundația Comunitară București, inițiatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre majore, Bucureștiul Pregătit, lansează pe 1 martie campania „Planul tău de CTRL”, care oferă modele de acțiune într-o perioadă în care se comemorează  cutremurul din 1977.

Astfel, Fundația atrage atenția asupra necesității urgente de a pune pregătirea individuală pe agenda publică ca instrument de creștere a rezilienței populației Capitalei la cutremur. În acest sens, propune folosirea memoriei colective a unui dezastru național pentru prevenirea altuia, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din București vor fi instruiți în săptămâna 4-8 martie în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.

 „În fiecare criză a reieșit că există agende și programe proprii din partea organizațiilor. Există fricțiuni, încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar vor exista și după cutremur. Vorbim de un egoism instituțional pe care l-am văzut și experimentat, în care fiecare este cu organizația lui. Instituțiile pe care le avem reprezintă societatea noastră. Nu putem avea așteptarea ca la cutremur, după ce trece ora de aur, instituțiile sa funcționeze ceas. Vor fi 100 de organizații care vor oferi apă și niciuna care oferă biscuiți, acest lucru se va repeta. Dar mai puțin ca în pandemie, mai puțin ca în criza cu Ucraina. Se va întâmpla și la cutremur, se va întâmpla și în București”, a declarat Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).

Explicațiile lui Gheorghe Mărmureanu despre cutremurele repetate din România. Ce ne așteaptă în 2024

Ca parte din apelul deschis către presă și media, Fundația propune popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populației și siguranța salvatorilor folosite în alte țări vulnerabile la cutremur. Prin comparație, Istanbul a pregătit mai mult de 450.000 de persoane cu training-uri de reacție în caz de dezastru. Departamentul de Protecție Civilă din Italia a instruit peste 400.000 de oameni cu ajutorul voluntarilor, în decurs de cinci ani.

„În calitate de inginer, vorbesc mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă clădirile vechi din București. Problema însă este mai mare decât cea a clădirilor, iar cea mai grea moștenire seismică nu e doar cea a clădirilor, ci aceea a mentalității, conform căreia ajungem să tratăm cu superficialitate pregătirea”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, inginer constructor cu masterat în analiză și structura clădirilor cu risc seismic.

Bucureștiul, unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic

Capitala României, aflată în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Concluzia este influențată și de starea clădirilor, în București fiind peste 23.000 de clădiri cu scop rezidențial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.

În București există o serie de factori de risc precum mii de clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, precum și cea mai mare rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă semnificativă.

Cutremur cu magnitudine 4.2 în zona Vrancea: Gheorghe Mărmureanu: „Un cutremur de 7, abia în 2040”

Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în București – de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.

Cum te pregătești de cutremur

Fundația Comunitară are și câteva sfaturi pentru noi toți și subliniază ce trebuie să facem în casă pentru a ne asigura că nu suntem răniți în cazul unui cutremur. În plus, trebuie să avem pregătite și lucruri esențiale supraviețuirii în cazul în care suntem prinși sub dărâmături. Mai multe detalii găsiți AICI.

• Ancorați mobila și elementele care atârnă pe pereți sau în tavan, fixați electronicele și electrocasnicele grele și aveți grijă la obiectele mici care pot să cadă.
• Repetați cel puțin odată pe an, în familie, comportamentul corect în timpul și imediat după cutremur și procedurile de prim ajutor.
• Trebuie să aveți la îndemână un kit cu provizii și urgență pentru primele 72 de ore, precum apă, conserve, fluier, radio pe baterii, baterie externă, trusă medicală, pătură, lanternă, haine.
• Stabiliți cu familia un loc sigur unde să vă întâlniți în caz de cutremur.
• În timpul unui cutremur trebuie să vă apropiați de un perete de rezistentă, nu sub grindă.
• Nu fugiți pe scări, nu vă apropiați de ferestre, pereții exteriori și nu ieșiți pe balcon. Cei care sunt în cărucior trebuie să blocheze frânele. Cei care se află la volan sau sunt pe stradă, sunt sfătuiți să coboare din mașină și să se îndepărteze de clădiri.
• După cutremur, rămâneți pe loc și nu sunați la 112 decât dacă este absolut necesar.
• Pregătiți-vă pentru replici. Opriți curentul, apa, gazele. Nu aprindeți chibrituri, lumânări sau brichete.
• Dacă nu puteți ieși din locuință, semnalizați cu o bucată de până albă și folosiți fluierul sau o bătaie ritmică dacă rămâneți blocați în interior.

România se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Raed Arafat, anunț de ultimă oră despre un cutremur de 8 grade: ”Trebuie să ne pregătim”

România se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Șeful DSU a subliniat faptul că asta nu înseamnă că aşa ceva se va şi întâmpla, însă echipele de salvare trebuie să se antreneze pentru orice eventualitate.

Citește și Pământul s-a mişcat din nou în Gorj: cutremur cu magnitudinea 3,8, în noaptea de sâmbătă spre duminică

România se pregătește pentru cel mai rău scenariu

Raed Arafat a anunțat sâmbătă că în următorii ani va fi organizat un exercițiu de cutremur asemănător celui efectuat în anul 2018, astfel încât forțele de intervenție să fie pregătite pentru orice.

„Pentru a interveni în urma unui cutremur noi avem o concepţie, o concepţie care a fost actualizată, am avut exerciţii foarte mari, cel mai mare exerciţiu european pe cutremur făcut cu implicare de un număr foarte mare de oameni şi cu simulări cu tot care a durat cinci zile şi patru nopţi – Exerciţiul Seism 2018 pe care l-am realizat şi care de la el am învăţat foarte multe lucruri şi care datorită acestui exerciţiu am făcut modificări în legislaţia noastră ca să fie mai uşor modul în care luăm decizii în timpul unui cutremur.

Astfel de exerciţii se vor repeta, o să refacem, să facem unele mai mici pe zone, o să facem poate unul mai mare în următorii un, doi, trei ani, va trebui să repetăm exerciţiul asemănător celui din 2018 să vedem ce am mai învăţat şi să pregătim forţele noastre de intervenţie.”, a declarat sâmbătă Raed Arafat.

Șeful DSU a menționat faptul că la aceste exerciţii de regulă, este luat în calcul cel mai nefavorabil scenariu și anume cel al unui seism de 8 grade.

„Noi suntem obligaţi să luăm pe scenarii, de cele mai multe ori, scenariul cel mai nefavorabil. Aşa ne pregătim. Dar întotdeauna sperăm ca scenariul să fie unul mai bun, dar la pregătire nu poţi să pregăteşti pentru scenariul cel mai bun, tu trebuie să te pregăteşti pentru scenariul chiar dacă e cel mai puţin probabil, scenariul care poate să te provoace cel mai mult.

Noi în scenariile noastre luăm şi evantualitatea unui cutremur de 8 grade, asta nu înseamnă că ştim că va fi, nu înseamnă că sigur va fi, dar noi trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva”, a transmis Raed Arafat.

În astfel de situații, Arafat îi îndeamnă pe români să își păstreze calmul și să nu plece cu mașinile pentru că pot bloca drumurile pentru echipele de intervenție.

“De exemplu, după un cutremur imediat sfatul nostru este folosirea telefonului cât mai puţin şi numai pentru lucruri urgente. Nu sărim toţi în maşini şi plecăm pentru că blocăm drumurile pentru echipele de salvare. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem este să ne verificăm vecinii, să-i verificăm pe cei care stau lângă noi şi să-I ajutăm.

Cel care este în comunitate este primul care acordă primul ajutor vecinului până vin autorităţile cu echipele de intervenţie. Dacă este în timpul zilei, copilul este la şcoală, un membru de familie este la locul de muncă într-un loc, celălalt la celălalt loc de muncă vor trebui să ştie unde se vor întâlni, să stabilească în caz de noi vom avea punctul de întâlnire la locaţia cutare”, a mai spus șeful DSU.

Un cutremur cu magnitudinea 6,9 a lovit nordul Papua Noua Guinee duminică dimineaţă, a anunţat Institutul american de geofizică (USGS), scrie AFP.

Seismul s-a produs la ora locală 06.22 (sâmbătă, 20.22 GMT) la o adâncime de aproximativ 35 km, potrivit USGS. Nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami.

Cutremurul puternic a lovit la 88 de kilometri (54 mile) sud-vest de Wewak, a declarat USGS, un oraş cu 25.000 de locuitori, capitala provinciei East Sepik, în Papua Noua Guinee.

Deocamdată, nu s-au înregistrat pagube sau răniţi.

Seismul a fost revizuit de la o magnitudine preliminară de 7,0 la o magnitudine mai mică.

Cutremurele sunt frecvente în Papua Noua Guinee, ţară situată pe „Cercul de foc al Pacificului”, o zonă cu activitate tectonică intensă.

Deşi se produc adesea în zone de jungle slab populate, cutremurele provoacă uneori alunecări de teren distructive.

Cel puţin şapte persoane au murit în aprilie 2023, când un cutremur cu magnitudinea 7 a lovit o regiune împădurită din interiorul ţării, distrugând aproximativ 180 de case.

Mulţi dintre locuitorii acestei naţiuni insulare trăiesc în zone îndepărtate, unde terenul accidentat şi lipsa drumurilor asfaltate pot împiedica semnificativ eforturile de căutare şi salvare.