Cutremur în România în ziua alegerilor. Ce magnitudine a avut seismul din Vrancea

Cutremur în România!  Astăzi, 09.06.2023, a avut loc un cutremur în zona seismică Vrancea, Buzău. „În ziua de 09 iunie 2024, la ora 14:12:01 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 113.2 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 44km V de Focsani, 49km N de Buzau, 74km SE de Sfantu-Gheorghe, 81km E de Brasov, 85km NE de Ploiesti”, au declarat reprezentanții INFP.

Cutremur cu magnitudine 5.9 în Japonia, cinci case s-au prăbuşit

Potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a produs la adâncimea de 9,8 km, în apropierea următoarelor oraşe: 50 km V de Focșani, 59 km E de Sfântu-Gheorghe, 70 km N de Buzău, 72 km E de Brașov, 96 km S de Bacău, 97 km NE de Ploiești.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 7.1, a fost emisă alertă de tsunami

Cutremurul din Myanmar, de puterea a 330 de bombe nucleare. Specialiştii se aşteaptă la zeci de mii de morţi

Cum să acționăm în caz de cutremur?

1. Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.

2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât, tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite.

3. Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări, sub efectul oscilației seismice, este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

Cutremur puternic, cu magnitudinea 6,6. Unde a fost înregistrat seismul

4. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușa solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos, iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral, capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.

5. Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.

6. Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, pentru a preveni blocarea acesteia în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.

7. Nu alergați în stradă.

8. dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, căramizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.

9. Acordați primul ajutor persoanelor rănite.

10. În cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, cautați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți caută să alarmați, prin diferite metode, vecinii cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dumneavoastră.

Gheorghe Mărmureanu dezvăluie ce s-ar întâmpla cu marile baraje din România în cazul unui mare cutremur: „Am reluat calculele şi am corectat”

Mărmureanu, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul seismologiei, a discutat despre starea barajelor Bicaz și Vidraru, precum și a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Rezistența barajelor Bicaz și Vidraru

Referindu-se la Barajul Bicaz, Gheorghe Mărmureanu a declarat că inițial nu s-a luat în calcul rezistența la cutremure în momentul construcției. Totuși, ulterior, acesta a recalculat structura de rezistență, asigurând că barajul poate face față unui seism puternic.

”De Barajul Bicaz, din județul Neamț, eu m-am ocupat de aspectul fizic al problemei. Când a fost construit, nu s-a pus problema cum va rezista la un cutremur, ei au făcut calculul pentru presiunea apei, nu a unui seism. Apoi m-au consultat, am reluat calculele și am corectat gradul de rezistență. Am preluat și Barajul Vidraru din județul Argeș. Pot garanta că barajele sunt construite să reziste la cutremure de peste 8,5 grade, deși în România nu au fost înregistrate chiar atât de mari.”

Mărmureanu a subliniat, de asemenea, că seismele din Turcia nu afectează România datorită direcției în care acestea se propagă: ”Cutremurele din Turcia noroc că nu afectează absolut deloc România, ci Africa, de la Istanbul cutremurul virează la stânga, nu spre noi. Noi avem Vrancea noastră, este suficient!”.

Centrala de la Cernavodă

Gheorghe Mărmureanu a evidențiat și colaborarea sa cu experți americani pentru proiectarea Centralei de la Cernavodă, menționând că aceasta este bine echipată pentru a face față cutremurelor de mare magnitudine:

”Am lăsat în urma mea multe lucruri durabile, am lucrat și la Centrala de la Cernavodă, am colaborat pentru acest proiect cu americanii, este foarte rezistentă la cutremure, am făcut sute de studii și de calcule. Este proiectată să reziste și la un cutremur cu magnitudinea maximă înregistrată în România, de 7,5 grade pe scara Richter.”

El a explicat și motivele pentru care Dobrogea, unde este amplasată centrala, este considerată cea mai sigură zonă din punct de vedere seismic:

”Dobrogea, desigur, în această zonă nu au fost niciodată seisme grave, de aceea a și fost construită aici Centrala de Cernavodă, tocmai ca să nu fie pusă în pericol, în caz de un cutremur foarte puternic.”

Previziuni și sfaturi pentru viitor

Mărmureanu a vorbit și despre activitatea seismică din România, subliniind că, deși anul 2024 este unul activ seismic, nu se așteaptă un cutremur de mare magnitudine în viitorul apropiat:

”Eu sunt om de ştiinţă, fac calcule, colaborez cu cei mai mari seismologi, suntem în legătură permanent, chiar dacă am ieșit la pensie. Ar trebui să ne obişnuim cu seismele, deja suntem ca în Japonia, ziua şi cutremurul, sunt sute în România, pe an, dar multe sunt foarte mici, nu avem cum să le percepem. Dar staţi liniştiţi, sunt mici zgâlţâieli, nu vă panicaţi! Un cutremur mare nu se prevede în următorii ani, conform calculelor mele.”

În ceea ce privește comportamentul în timpul unui cutremur, Mărmureanu a oferit câteva sfaturi esențiale pentru a ne proteja viața:

”Nu intrați în panică, panica vă face să luați decizii care vă pot pune viața în pericol. Actorul Toma Caragiu nu murea la cutremurul din 4 martie 1977, dacă rămânea în apartamentul său. A fost găsit pe scările imobilului, sub dărâmături. Oricum, nu ai mare lucru ce să faci, când totul se zgâlțâie, decât să aștepți. Apoi cobori din apartament sau din hotel unde ești, îți iei din cameră actele, banii, cardul, o haină în plus și te îndepărtezi de toate clădirile înalte, căci se pot produce replici puternice.”

Declarațiile seismologului Gheorghe Mărmureanu oferă o perspectivă clară și bine fundamentată asupra riscurilor seismice și a măsurilor de protecție a infrastructurilor critice din România.