CUTREMUR în România luni dimineaţă. În ce oraşe s-a simţit

Două cutremure au avut loc luni, onform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Primul cutremur a avut loc la graniță cu România, în Bulgaria, la ora 02.27. Cutremurul a avut 2.4 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 5 kilometri. Cel de-al doilea cutremur a avut loc în zona seismică Vrancea și s-a produs la ora 03.30. Seismul a avut 2.7 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 93 de kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: Odobești (33km), Panciu (35km), Onești (39km), Tîrgu Ocna (46km), Focșani (48km).

Cel mai mare cutremur în România în ultimele luni a avut loc pe 3 septembrie, cu o magnitudine de 4,5 grade pe scara Richter. „E un cutremur absolut obișnuit. Au fost mai multe în ultimul timp, dar asta nu înseamnă nimic. Cândva spuneam că Africa se rupe în două, noi suntem sub influența Africii. Vom vedea ce se va mai întâmpla. Italia, noi și toată partea balcanică e sub influența Africii. Adâncimea e foarte mare, ceea ce e foarte bine pentru toată zona europeană. Un cutremur foarte adânc nu distribuie energie, la magnitudinea asta mai ales. Vrancea e periculoasă pentru magnitudini mai mari de 7,2, nu 4 și ceva”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, directorul INFP, potrivit România TV.

Seismicitatea României

Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea seismică şi câmpul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor în fiecare zonă seismogenă este de importanţă majoră pentru estimarea hazardului seismic.

Alte articole

Cutremur de mică adâncime luni seară, departe de zona Vrancea. Alertă INFP

Val de cutremure în România. Pământul s-a zguduit de două ori vineri dimineață

Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.

Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).

Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw

PREVENIRE:

Identificați mobilierul și obiectele grele care atârnă peste mese, paturi, locuri circulante, etc și asigurați-le, astfel încât să nu va pună viața în pericol în caz de oscilații sau cădere.
Asigurați piesele de mobilier grele, înalte, de un perete sau grindă solidă.
Amplasați toate aparatele grele pe roțile astfel încât să nu fie în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasări, la seisme.
Verificați periodic tavanele, podul, acoperișul, balcoanele, terasă etc, astfel încât la seisme să nu cadă cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, țigle, etc.
Este recomandabil să aveți în spațiile comune extinctoare, amplasate în locuri cunoscute și accesibile, și să știți cum să le utilizați, conform normelor PSI.
Informați-vă despre îndeplinrea obligațiilor legale ale deținătorilor de clădiri privind:

– evaluarea rezistenței antiseimice actuale a structurii clădirii;

– reparațiile și consolidarile necesare;

– proiectarea și executarea lucrărilor necesare;

– asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare.

Efectuați lucrări de întreținere și reparații pentru oprirea degradării unor fundații, ziduri, acoperișuri, coșuri de fum etc.
Discutați cu toți membrii familiei despre procedura utilizată în caz de cutremur.

Ce să faci în timpul un cutremur puternic în România:

Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile.
Dacă sunteți afară rămâneți departe de clădiri, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, care de obicei se pot prăbuși în stradă.
Dacă vă aflați înăuntru, nu vă apropiați de ferestre, ci stați înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
Protejați-vă sub o grindă solidă, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese.
Sprijiniți-vă cu mâinile de podea sau țineți-vă cu mâinile de piciorul unei mese sau de tocul ușii pentru a vă asigura stabilitatea. Vă mai puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi și coate, cu fața în jos: cu palmele împreunate vă veți proteja capul (ceafa), iar cu antebrațele pe lateral, fața.
Închideți sursele de foc cât puteți de repede, dacă a luat foc ceva, interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, dar – dacă puteți – deschideți ușa spre exterior, spre a preveni blocarea ei, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului. Evitați aglomerația.
Nu alergați în stradă sau pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur, feriți-vă de versanții de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
Dacă sunteți în mașină, opriți-vă cât mai repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene și stați înăuntru.
Într-un mijloc de transport în comun, stați pe locul dvs. până se termină mișcarea seismică. Apoi nu va îmbulziți la coborâre.
În metrou păstrați-va calmul și ascultați recomandările personalului trenului.
Într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, stadion, biserică, etc) stați calm, nu alergați către ieșire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.

Ce să faci după un cutremur puternic în România:

Nu plecați imediat din spațiul în care va aflați. Acordați primul ajutor celor afectați de seism.
Ajutați-i pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții căzute, să se degajeze. Atenție – nu mișcați răniții grav!
Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația
Curățați căile de circulație de cioburi sau substanțe toxice, chimicale vărsate, etc.
Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniștiți-i.
Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, poliție, în cazuri justificate, spre a nu bloca liniile necesare intervențiilor de urgență.
Ascultați doar informațiile și recomandările transmise oficial, recepționate direct de dvs. și nu din auzite.
Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, de gaz, apă, canal, verificați vizual și starea construcției în interior.
În caz de avarii, închideți pe măsura posibilităților alimentarea locală sau generală și anunțați imediat după aceea instituția de specialitate.
La ieșirea din clădire, pentru orice eventualitate, protejați-vă capul cu o cască sau alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărți groase, etc.).
Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.
Fiți pregătiți pentru potențiale replici seismice.
Nu ascultați sfaturile unor așa-ziși specialiști necunoscuți care apar ad-hoc.
Păstrați-va calmul, nu vă panicați.
La evacuare dați prioritate celor răniți, copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați recomandările slavatorilor.

Ce să NU faci în caz de cutremur în România:

– nu încercați să porniți gazul, în cazul în care l-ați oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lăsăți compania de gaze să o facă;

– nu folosiți chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze;

– nu folosiți telefoanele decât în caz de urgență, pentru a nu ține liniile ocupate în timp ce alții au nevoie de ele;

– nu așteptați pompierii, medicii sau poliția să va ajute, deoarece s-ar putea să fie ocupați în altă parte.

Urmarește RomaniaTV.net și pe