Două cutremure au avut loc luni, onform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Primul cutremur a avut loc la graniță cu România, în Bulgaria, la ora 02.27. Cutremurul a avut 2.4 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 5 kilometri. Cel de-al doilea cutremur a avut loc în zona seismică Vrancea și s-a produs la ora 03.30. Seismul a avut 2.7 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 93 de kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: Odobești (33km), Panciu (35km), Onești (39km), Tîrgu Ocna (46km), Focșani (48km).
Cel mai mare cutremur în România în ultimele luni a avut loc pe 3 septembrie, cu o magnitudine de 4,5 grade pe scara Richter. „E un cutremur absolut obișnuit. Au fost mai multe în ultimul timp, dar asta nu înseamnă nimic. Cândva spuneam că Africa se rupe în două, noi suntem sub influența Africii. Vom vedea ce se va mai întâmpla. Italia, noi și toată partea balcanică e sub influența Africii. Adâncimea e foarte mare, ceea ce e foarte bine pentru toată zona europeană. Un cutremur foarte adânc nu distribuie energie, la magnitudinea asta mai ales. Vrancea e periculoasă pentru magnitudini mai mari de 7,2, nu 4 și ceva”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, directorul INFP, potrivit România TV.
Seismicitatea României
Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea seismică şi câmpul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor în fiecare zonă seismogenă este de importanţă majoră pentru estimarea hazardului seismic.
Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).
Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw