Cutremur în România, sâmbătă seară. Ce magnitudine a avut seismul

Cutremur în România, sâmbătă seară. Tot sâmbătă a avut loc un cutremur, de 3,7 grade, și s-a propus în zona Vrancea tot sâmbătă, puțin după miezul nopții.

Cutremur în România, sâmbătă seară. Ce magnitudine a avut seismul

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare penru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 20.14 în județul Buzău. Acesta a avut magniudinea 3,3 și s-a produs la adâncimea de 126 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea orașelor Brașov (64 km), Ploiești (72 km), Bacău (120 km), Bucureși (125 km).

Alte articole

Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul din Vrancea

Cutremur în România cu magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter. În ce zonă a fost resimțit

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.

Citește și: Trei cutremure în România în ultimele ore. Unde s-au resimțit și ce magnitudine au avut