UPDATE: Cu puţin timp înainte de miezul nopţii, în Vrancea s-a mai produs un cutremur cu magnitudine 2.5. Oraşele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Focşani (38 de kilometri), Covasna (43 de kilometri), Mărăşeşti (44 de kilometri) şi Râmnicu Sărat (48 de kilometri).
CUTREMUR în Vrancea, cu magnitudine de 3.1, la o adâncime de aproape 100 de kilometri, anunţă infp.ro.
Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs si in seara zilei de duminica, 12 ianuarie, in regiunea Vrancea.
CUTREMURUL DIN VRANCEA: „Nu putem exclude posibilitatea unui cutremur mare”, spune Mircea Radulian
Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, seismul a avut loc la ora locala20h26min02sec, iar epicentrul a fost localizat in regiunea Vrancea, Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII (45,50 grade latitudine Nordica, 26,39 grade longitudine Estica).
Adancimea focarului a fost de 137 km. Magnitudinea seismului a fost de 4,4 grade pe scara Richter. Cutremurul a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de IV grade pe scara Mercalli. De asemenea, seismul a mai fost resimtit slab in localitati din sudul si estul tarii, cu intensitati de cel mult III grade pe scara Mercalli.
VEZI ŞI: Sistemul de avertizare a populaţiei în caz de cutremur nu funcţionează în Capitală
MĂRMUREANU: Un cutremur mare va veni
„Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ’40 sau poate să fie tip 1802„, a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7, respectiv 7,9 pe scara Richter.
Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina. „În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că inginer constructor. (…) Galaţi, Tulcea…”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.
În acelaşi context, el a menţionat ce urmări au avut asupra mănăstirilor din nordul Dobrogei cutremurul de adâncime mare din 1940 şi cel din 1977, produs la 94 de kilometri, potrivit Mediafax.
„Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, în 1940, au fost dărâmate. În 1977, n-au avut nimic”, a spus Mărmureanu.
Prof. Gheorghe Mărmureanu s-a referit în emisiune şi la cutremurele cu o magnitudine de cel mult 7 pe Richter, subliniind că acestea, în mod normal, nu produc victime şi nici pagube materiale.
„Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puţin în ultimii cinci-şase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, a spus el.
Citeşte şi Centrul naţional de comandă în caz de CUTREMUR s-ar putea prăbuşi la un seism puternic
Anul acesta, tot în zona seismică Vrancea au avut loc alte şase cutremure, cu magnitudini între 2,5 şi 3,3 grade pe scara Richter.
În decembrie 2013, în aceeaşi zonă au fost înregistrate 21 de cutremure, cu magnitudini între 2,5 şi 3,9 grade pe scara Richter.
La 6 octombrie 2013, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.
Anul trecut, în zona Vrancea s-au mai produs opt seisme cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 21 noiembrie (4,4 grade), 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).