Cutremur în Vrancea: al 12-lea în această lună

Un cutremu cu magnitudinea 3.1 a avut loc miercuri seară, cu puţin timp înainte de miezul nopţii. Cutremurl din Vrancea a avi’ut loc la o adâncime de 117 kilometri, în apropierea localităţilor: Covasna (37 km), Targu Secuiesc (52 km), Ramnicu Sarat (53 km), Valenii De Munte (55 km), Sacele (58 km). 

Cel mai recent cutremur din zona Vrancea a fost marţi seară. Seismul a măsurat 3,3 grade pe scara Richter.

Duminică, a avut loc un alt cutremu în Vrancea, de 2,9 grade. Un alt cutremur în Vrancea a avut loc pe 26 octombrie şi a avut 3,5 grade pe scara Richter. În 6 octombrie, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şapte cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.3, s-a simţit în trei ţări

Cutremur în România, în această dimineață. Cât de puternic a fost, în ce zonă s-a produs

Un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a declarat RECENT prof. Gheorghe Mărmureanu, care a precizat că „aşa rezultă din analizele” făcute.

„Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ’40 sau poate să fie tip 1802„, a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7, respectiv 7,9 pe scara Richter.

Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina. „În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că inginer constructor. (…) Galaţi, Tulcea…”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.

Citeşte şi HARTA RISCULUI în caz de CUTREMUR. Află cât de periculoasă e zona în care locuieşti

În acelaşi context, el a menţionat ce urmări au avut asupra mănăstirilor din nordul Dobrogei cutremurul de adâncime mare din 1940 şi cel din 1977, produs la 94 de kilometri, potrivit Mediafax.

„Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, în 1940, au fost dărâmate. În 1977, n-au avut nimic”, a spus Mărmureanu.

Citeşte şi Un GEST pe care sunteţi învăţaţi să-l faceţi în caz de CUTREMUR poate fi MORTAL. Ce trebuie să faci de fapt

Prof. Gheorghe Mărmureanu s-a referit în emisiune şi la cutremurele cu o magnitudine de cel mult 7 pe Richter, subliniind că acestea, în mod normal, nu produc victime şi nici pagube materiale.

„Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puţin în ultimii cinci-şase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 şi chiar 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici de bunuri materiale”, a spus el.

În 6 octombrie, în Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

Citeşte şi Centrul naţional de comandă în caz de CUTREMUR s-ar putea prăbuşi la un seism puternic

CUTREMURE – SEISMICITATEA ROMÂNIEI, potrivit cutremur.net

De-a lungul timpului, Romania a fost zguduita de numeroase cutremure, de mai mica sau mai mare magnitudine, cu efecte mai limitate sau mai extinse ca intindere. Cronicile si insemnarile vechi mentioneaza marturii ale acestor fenomene, consemnate in toate provinciile istorice romanesti. Totusi, de-a lungul secolelor, originea seismelor care au zguduit diferite regiuni din tara a ramas invaluita in mister, fenomenul capatand conotatii mitice, specifice mentalului colectiv din acele perioade. Doar progresele stiintei si ale tehnologiei din ultimii circa 100-150 de ani au permis stabilirea mai clara a cauzelor cutremurelor din Romania, evidentierea zonelor seismogene mai importante si a trasaturilor acestora, precum si determinarea gradului de risc seismic pentru diferite regiuni ale tarii. Pe de alta parte, in perioada medievala orasele nu erau foarte dezvoltate, nu existau multe cladiri inalte (cu exceptia turnurilor cetatilor de aparare, precum si a turlelor si clopotnitelor de la biserici si manastiri); de aceea, in multe cazuri, efectele seismelor nu erau foarte grave, mai importanta fiind spaima provocata oamenilor de catre miscarile bruste, mai mult sau mai putin violente, ale scoartei terestre. Situatia s-a schimbat, insa, in ultimii 100 de ani, dezvoltarea urbana si realizarea de constructii mai inalte au ridicat nivelul riscului seismic pentru localitatile din diferitele regiuni expuse la cutremure. Observatiile mai vechi, consemnate in cronici si insemnari bisericesti, dar si studiile stiintifice recente, au aratat ca nu toate zonele tarii prezinta acelasi nivel de risc seismic, acelasi grad de expunere la cutremur. Din cele mai vechi timpuri, a fost remarcat faptul ca in special Moldova si Muntenia au fost, in multe cazuri, zguduite cu o violenta mai mare de cutremure, in timp ce in Transilvania, de exemplu, efectele miscarilor seismice au fost, in general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic si de zonare seismica a teritoriului Romaniei au confirmat, practic, esenta acestor observatii notate in cele mai vechi cronici si insemnari. Nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat in sudul si estul tarii, in timp ce in Transilvania si in extremitatea de vest a Romaniei riscul seismic este ceva mai scazut.

Pe de alta parte, s-a mai remarcat faptul ca unele dintre cutremurele produse in Romania au fost puternic resimtite pe intreg teritoriul tarii, precum si in tarile vecine, si chiar pe arii importante din centrul si sud-estul Europei, in timp ce alte cutremure au avut numai efecte locale, fiind resimtite pe arii considerabil mai restranse. Nu in ultimul rand, in regiuni extreme ale Romaniei au fost, uneori, resimtite si seisme produse in tarile vecine.

Analizand toate aceste informatii, precum si inregistrarile instrumentale efectuate pe teritoriul tarii in ultimii 100 de ani, specialistii au ajuns, in primul rand, la concluzia ca marea majoritate a cutremurelor din Romania sunt de origine tectonica, fiind generate prin eliberarea energiei potentiale acumulate in anumite structuri geologice din scoarta terestra, precum si din partea superioara a mantalei (al doilea invelis al Terrei). Foarte putine seisme au avut alte cauze (alunecari de teren, prabusiri ale tavanelor pesterilor in zone carstice, explozii si prabusiri in galerii miniere s.a.m.d.), dar aceste tipuri de miscari seismice s-au manifestat pe arii foarte reduse, doar la distante foarte mici de sursele care le-au generat.

In al doilea rand, aceleasi studii au condus la delimitarea mai clara a mai multor zone epicentrale, zone in care sunt grupate epicentre ale cutremurelor tectonice care afecteaza diferite regiuni din Romania. Desi pe teritoriul Romaniei au fost identificate multe zone epicentrale (practic, pe intregul teritoriu al tarii s-au semnalat seisme de mai mica sau mai mare intensitate), totusi, din punct de vedere al frecventei si al intensitatii seismelor generate, cateva dintre aceste regiuni seismice ies, cu claritate, in evidenta. Aceste zone epicentrale, care determina gradul de seismicitate al tarii, sunt: regiunea Vrancea, zona Fagaras-Campulung, zona Banat, Dobrogea siplatforma continentala a Marii Negre, Crisana, Maramures, Podisul Transilvaniei si Campia Romana. Arii epicentrale de importanta locala mai exista in zone din Oltenia, in Bucovina, in diferite regiuni subcarpatice. Nu in ultimul rand, in Romania se mai fac, uneori, simtite, si seisme produse in afara teritoriului actual al tarii, in Ucraina, in Peninsula Balcanica (Serbia, Bulgaria, Grecia, Macedonia), chiar si unele seisme mai violente din Turcia.

De departe, cea mai importanta dintre regiunile seismogene ale Romaniei este Vrancea; in zona situata la Curbura Carpatilor Orientali se produc cele mai frecvente seisme din Romania, care sunt cutremure cu focar adanc, avand cele mai mari magnitudini si cu efecte distrugatoare manifestate pe arii foarte intinse. Practic, zona Vrancea este responsabila de peste 90% din totalul cutremurelor produse in Romania, eliberand peste 95% din energia seismica. Vrancea este o zona seismica cu activitate aproape permanenta, generand numeroase cutremure mai mult sau mai putin puternice, in fiecare secol. Aceasta activitate seismica este determinata de? faptul ca Vrancea se afla la contactul mai multor placi/sub-placi tectonice, blocuri litosferice a caror dinamica este extrem de complexa.

In celelalte zone seismice alte tarii se produc aproape exclusiv seisme de mica adancime, la intervale mai indelungate si de magnitudini mai mici decat ale cutremurelor adanci din Vrancea. Cutremurele din aceste zone sunt legate de fracturi ale scoartei terestre, falii care delimiteaza blocuri crustale mai mult sau mai putin mobile. Totusi, aceste seisme pot produce pagube insemnate in localitatile din apropierea respectivelor zone epicentrale, deoarece ele pot fi resimtite destul de puternic pe arii reduse, din cauza adancimilor mici la care se produc. Prin urmare, pentru evaluarea nivelului de risc seismic al diferitelor regiuni ale tarii, trebuie tinut cont nu doar de influenta seismelor vrancene, ci si de activitatea seismica a surselor hipocentrale locale, care pot ridica gradul de pericol la care sunt expuse localitatile situate in respectivele regiuni.

In concluzie, desi comparativ cu alte tari (Japonia, S.U.A, Grecia, Turcia, tarile din zona Anzilor Cordilieri din America de Sud, China etc.), gradul de seismicitate al Romaniei este mai degraba unul moderat, caracteristicile cutremurelor din Romania (si mai ales ale seismelor adanci din Vrancea) arata, totusi, ca Romania are o seismicitate naturala deloc neglijabila, ca numeroase localitati din cea mai mare parte a tarii sunt expuse unui risc seismic semnificativ; nu in ultimul rand, Bucurestiul ramane una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.