Un cutremur de magnitudinea 2,8 s-a produs, luni, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, anunţă INFP. Seismul s-a produs la ora 2.11, la adâncimea de 114.5 kilometri.
Cutremur în România, în dimineaţa Paştelui. Unde s-a simţit
Cutremurul a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 56 km de Sfântu-Gheorghe, 60 km de Buzău, 61 km de Focşani, 62 km de Braşov şi 78 km de Ploieşti.
Este al doilea cutremur din luna mai produs pe teritoriul României. De la începutul lunii aprilie, în România s-au înregistrat 29 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9. Anul trecut, cea mai mare mişcare tectonică, de magnitudine 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.
Cu toate că seismele nu pot fi anticipate aproape niciodată, ar trebui să iei în calcul ce faci într-o astfel de situație, în funcție de etaj. Dacă locuiești la casă, poți gestiona mai ușor un astfel de context, însă dacă stai la bloc, lucrurile se complică, iar asta ține și de magnitudinea cutremurelui. În plus, atacurile de panică sunt des întâlnite în cazul cutremurelor, iar dacă nu știi cum să treci peste el într-un astfel de moment, poate duce chiar la deces.
În cazul unui cutremur, șansele de supraviețuire țin de mai multe criterii, inclusiv de magnitudinea cutremurului, de constucția clădirii, de etajul la care te afli, dar și de modul în care reacționezi. În cazul unui seism, este recomandat să te adăpostești într-o zonă deschisă sau într-un spațiu interior stabil.
Printre principalele reguli în caz de cutremur se află așezarea sub un birou, sub o masă sau sub alte obiecte solide, în caz că alte obiecte ar putea cădea.
Marius Marinescu, specialist în construcții civile, spune că în cazul unui cutremur major, persoanele care locuiesc la nivelul superior al unui bloc, au mai multe șanse de supraviețuire. Conform acestuia, în timpul unui seism major, strucutra clădirii poate ceda pe verticală, iar planșeele pot cădea. Asta îi ajută pe cei care locuiesc la ultimul etaj să fie mai puțin expuși pericolelor.
Specialistul în construcții civile susține că acest lucru a fost văzut și în timpul intervențiilor de salvare de la cutremurul devastator din martie 1977.
Totuși, părerile sunt împărțite. Radu Sorin Văcăreanu, profesor universitar doctor inginer, a afirmat că în cazul unui cutremur maor, nu mai contează la ce etaj te afli. În plus, există diferite tipuri de colaps: colaps total, colaps parțial sau colaps de tip pancakes”, când totul cade sau se duce la o parte.
„Când avem un colaps total sau parțial, chiar nu mai contează la ce etaj stai. În mod natural, structura de rezistență poate să devină mai zveltă când mergi către etajele superioare pentru faptul că ai mai puțin „în cârcă” decât ce este jos”, a spus acesta.
Citește și: Cine plătește în cazul unei inundații la bloc. Ce spune legea